English
version
Pro
NaturaDespre Noi Proiecte Alatura-te noua Cantece Galeria Foto RetezatDespre parc Valoarea naturala Probleme si amenintari Galeria Foto Arii
ProtejateNecesitatea AP Definitii/Clasificari AP AP in lume AP in Romānia Baza de date a AP Amenintari asupra AP Institutii & Organizatii Legislatie Documentatie Galeria Foto Opinii & Idei ONG-uri
MediuEmailuri ONG Adrese ONG Publicatii Resurse |
Cele mai importante amenintari
asupra parcului national sunt suprapasunatul si turismul. Pasunatul reprezinta principalul factor care aduce daune majore biodiversitatii, datorita efectelor sale negative: degradarea terenurilor prin tasarea solului cu copitele; degradarea vegetatiei si distrugerea masiva a florei, diferenta putandu-se lesne observa prin comparatie cu Rezervatia }tiintifica Gemenele; poluarea cu dejectii a apelor potabile, ce duce la īmbolnavirea turistilor; degradarea ireversibila a solului si vegetatiei īn zona stanelor datorita dejectiilor; transmiterea bolilor caracteristice ovinelor la ciopoarele de capre negre, astfel diminuandu-se numarul lor anual si aparitia exemplarelor tarate care influenteaza negativ puritatea rasei. De asemenea mari cantitati de jneapan sunt folosite pentru īmprejmuirea turmelor de animale, realizarea adaposturilor ciobanesti sau pentru gatirea hranei. Pasunatul īn sine aduce daune biodiversitatii, existand totusi un nivel de suportabilitate a pajistilor alpine, care ar trebui acceptat si respectat. Ideea de parc national presupune un nivel mai redus sau chiar interzicerea cu desavirsire a pasunatului. Cu toate acestea , in P.N.Retezat se practica pasunatul intensiv, peste limita de suportabilitate a terenului; pasunatul cu oi in zonele populate cu capre negre; pasunatul fara autorizatie; pasunatul fara respectarea contractelor de pasunat prin depasirea suprafetei, a numarului de capete si a normelor ecologice. |
Turismul necivilizat si
necontrolat constituie o alta mare problema a Retezatului - principal punct de atractie
turistica din Romānia. Efectele negative date de acesta sunt: - acumularea de deseuri (
conserve de metal, plastic, sticla etc.), fapt ce implica depunerea unor eforturi
sustinute pentru evacuarea acestora; - camparea īn alte locuri decat cele permise,
aceasta ducānd la imposibilitatea supravegherii turistilor cu privire la taierea
jnepenilor pentru foc, distrugerii stratului vegetal datorita īndepartarii brazdei pentru
santul de scurgere a apei īn jurul corturilor si la īmprastierea deseurilor īn īntreg
masivul. Īn general, problemele datorate turismului sunt generate de īncalcarea
regulamentului parcului national. O problema actuala este cea legata de cabane. Acestea nu au un sistem de evacuare a deseurilor provenite din activitatea proprie, sau a campingurilor pe care le administreaza. Grupurile sanitare sunt total insuficiente, neacoperind nevoile numarului mare de turisti..., iar pentru cele existente golirea foselor septice se face direct īn rau. Cu toate ca se percepe taxa de campare, sumele īncasate nu sunt folosite īn scopul administrarii campingurilor, neacordandu-se nici o facilitate. Trebuie mentionat ca majoritatea cabanelor sunt luate īn locatie de gestiune, iar Cabana Pietrele constituie cel mai bun exemplu negativ īn acest context. Este evident ca īn perspectiva valorificarii turistice a parcului, bazele turistice si facilitatile actuale nu corespund catusi de putin unui turism decent si cu atat mai mult unui turism international. |
Existenta acestor carente de
management la nivelul structurilor guvernamentale a oferit oportunitatea participarii
ONG-urilor cu activitati de protectie a naturii pentru gasirea unor solutii viabile,
economice din punctul de vedere al resurselor pe care le necesita si bazate pe
voluntariatul si entuziasmul membrilor ONG. De asemenea se impunea parteneriatul īntre
ONG-uri si factorii de decizie (institutii ale statului, administratia publica locala) din
domeniul conservarii naturii. Clubul ecologic UNESCO Pro Natura, organizatie neguvernamentala, formata īn majoritate din studenti reuniti īn cadrul Casei de Cultura Studenteasca Bucuresti, buni cunoscatori ai muntelui si a problemelor cu care se confrunta zonele montane din tara noastra a demarat īn anul 1992 programul “Protectie si Educatie Ecologica īn Parcul National Retezat” care si-a propus sa protejeze Parcul National prin activitati de amenajare, igienizare, educatie ecologica, supraveghere a turismului si de parteneriat cu factorii de decizie, avānd ca scop final crearea unei structuri de protejare a Parcului National care sa īntruneasca toti factorii implicati (factori de decizie si ONG-uri), structura care sa fie premergatoare constituirii Administratiei Parcului National Retezat.
|
