Legea apelor

LEGEA nr. 107 din 25 septembrie 1996

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 244 din 8 octombrie 1996

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAP. 1 - Dispozitii generale
CAP. 2 - Regimul de folosire a apelor si a albiilor
CAP. 3 - Gospodarirea apelor
CAP. 4 - Controlul activitatii de gospodarire a apelor
CAP. 5 - Mecanismul economic in domeniul apelor
CAP. 6 - Sanctiuni
CAP. 7 - Dispozitii tranzitorii si finale


CAP. 1 - Dispozitii generale

ART. 1
(1) Apele reprezinta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata, element indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitati productive, sursa de energie si cale de transport, factor determinant in mentinerea echilibrului ecologic.
(2) Apele fac parte integranta din patrimoniul public. Protectia, punerea in valoare si dezvoltarea durabila a resurselor de apa sint actiuni de interes general.
(3) Dreptul de folosinta, cit si obligatiile corespunzatoare rezultate din protectia si conservarea resurselor de apa vor fi exercitate in conformitate cu prevederile prezentei legi, cu exceptia apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementari specifice.
(4) Apele, malurile si albiile acestora, indiferent de persoana fizica sau juridica care le administreaza, sint supuse dispozitiilor prezentei legi, precum si prevederilor din conventiile internationale la care Romania este parte.
(5) Sint, de asemenea, supuse dispozitiilor prezentei legi lucrarile care se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele si prin care, direct ori indirect, se produc modificari temporare sau definitive asupra calitatii apelor ori regimului de curgere a acestora.

ART. 2
Prevederile prezentei legi au ca scop:
a) conservarea, dezvoltarea si protectia resurselor de apa, precum si asigurarea unei curgeri libere a apelor;
b) protectia impotriva oricarei forme de poluare si de modificare a caracteristicilor resurselor de apa, a malurilor si albiilor sau cuvetelor acestora;
c) refacerea calitatii apelor de suprafata si subterane;
d) conservarea si protejarea ecosistemelor acvatice;
e) asigurarea alimentarii cu apa potabila a populatiei si a salubritatii publice;
f) valorificarea complexa a apelor ca resursa economica si repartitia rationala si echilibrata a acestei resurse, cu mentinerea si cu ameliorarea calitatii si productivitatii naturale a apelor;
g) apararea impotriva inundatiilor si oricaror alte fenomene hidrometeorologice periculoase;
h) satisfacerea cerintelor de apa ale agriculturii, industriei, producerii de energie, a transporturilor, aquaculturii, turismului, agrementului si sporturilor nautice, ca si ale oricaror alte activitati umane.

ART. 3
(1) Apartin domeniului public apele de suprafata cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km si cu bazine hidrografice ce depasesc suprafata de 10 kmp, malurile si cuvetele lacurilor, precum si apele subterane, apele maritime interioare, faleza si plaja marii, cu bogatiile lor naturale si potentialul energetic valorificabil, marea teritoriala si fundul apelor maritime.
(2) Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km si cu bazine hidrografice ce nu depasesc suprafata de 10 kmp, pe care apele nu curg permanent, apartin detinatorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formeaza sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie sa foloseasca aceste ape in concordanta cu conditiile generale de folosire a apei in bazinul respectiv.
(3) Insulele, care nu sint in legatura cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, apartin proprietarului albiei apei.
(4) Apa subterana poate fi folosita de proprietarul terenului, numai in masura in care este utilizata conform art. 9 alin. (2).
(5) Sint exceptate de la prevederile alin. (1) pepinierele si crescatoriile piscicole aflate in afara cursurilor de apa.

ART. 4
(1) Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apa, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu exceptia apelor geotermale.
(2) Apele din domeniul public se dau in administrarea Regiei Autonome "Apele Romane" de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, in conditiile legii.
(3) Reglementarea navigatiei si a activitatilor conexe acesteia pe caile navigabile se face de catre Ministerul Transporturilor, prin unitati de profil.
(4) Faza atmosferica a circuitului apei in natura poate fi modificat artificial numai de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si de cei autorizati de acesta, in conditiile legii.

ART. 5
(1) In jurul surselor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, al surselor de ape minerale si al lacurilor si namolurilor terapeutice se instituie zone de protectie sanitara cu regim sever sau cu regim de restrictii, precum si perimetre de protectie hidrogeologica. Dreptul de proprietate asupra surselor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, surselor de ape minerale si lacurilor si namolurilor terapeutice se extinde si asupra zonelor de protectie sanitara cu regim sever.
(2) Regimul de exploatare a apelor geotermale, a lacurilor si namolurilor terapeutice, a turbariilor si zonelor umede, a zonelor de protectie sanitara, precum si regimul privind navigatia pe cursurile de apa naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare si pe marea teritoriala, ca si lucrarile, constructiile sau instalatiile aferente sint supuse prevederilor prezentei legi, precum si reglementarilor cu caracter special.
(3) Regimul de exploatare a fondului piscicol, precum si exercitarea pescuitului in cursurile de apa naturale sau amenajate sint supuse prevederilor prezentei legi si reglementarilor specifice.
(4) Normele speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara se aproba prin hotarire a Guvernului, la propunerea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si a Ministerului Sanatatii.
(5) Supravegherea calitatii apei potabile se asigura de catre Ministerul Sanatatii.

ART. 6
(1) Activitatea de gospodarire unitara, rationala si complexa a apelor se organizeaza si se desfasoara pe bazine hidrografice, ca entitati geografice indivizibile de gospodarire a resurselor de apa. Gospodarirea apelor trebuie sa considere ca un tot unitar apele de suprafata si subterane atit sub aspect cantitativ, cit si calitativ, in scopul asigurarii dezvoltarii durabile.
(2) Gospodarirea apelor se bazeaza pe principiul solidaritatii umane si interesului comun, prin colaborare si cooperare strinsa, la toate nivelurile administratiei publice, a utilizatorilor de apa, a reprezentantilor colectivitatilor locale si a populatiei, pentru realizarea maximului de profit social.

ART. 7
(1) Elaborarea strategiei si politicii nationale in domeniul gospodaririi apelor, asigurarea coordonarii si controlului aplicarii reglementarilor interne si internationale in acest domeniu se realizeaza de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(2) Gestionarea cantitativa si calitativa a apelor, exploatarea lucrarilor de gospodarire a apelor, precum si aplicarea strategiei si politicii nationale in domeniu se realizeaza de Regia Autonoma "Apele Romane" si filialele sale bazinale.
(3) Pe linga Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului functioneaza: Comisia centrala de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice, Comisia nationala pentru siguranta barajelor si lucrarilor hidrotehnice si Comitetul national pentru programul hidrologic international, organisme cu caracter consultativ. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigura de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.

ART. 8
Termenii tehnici folositi in prezenta lege au semnificatia stabilita in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezenta lege.


CAP. 2 - Regimul de folosire a apelor si a albiilor

Sectiunea 1 - Regimul de folosire a apelor

ART. 9
(1) Dreptul de folosinta a apelor de suprafata sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabileste prin autorizatia de gospodarire a apelor si se exercita potrivit prevederilor legale. Acest drept include si evacuarea, in resursele de apa, de ape uzate, ape din desecari ori drenaje, ape meteorice, ape de mina sau de zacamint, dupa utilizare.
(2) Apele de suprafata sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare si de protectie a calitatii apelor, pentru baut, adapat, udat, spalat, imbaiat si alte trebuinte gospodaresti, daca pentru aceasta nu se folosesc instalatii sau se folosesc instalatii de capacitate mica de pina la 0,2 litri/secunda, destinate exclusiv satisfacerii necesitatilor gospodariilor proprii.
(3) Orice persoana fizica, pe proprie raspundere, poate utiliza liber apele marine, din afara zonelor de restrictie, pentru imbaiere.
(4) Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor omologate, determinate conform prevederilor aplicabile resurselor minerale.

ART. 10
(1) Satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei are prioritate fata de folosirea apei in alte scopuri. De asemenea, au prioritate, fata de alte folosinte, alimentarea cu apa pentru animale, refacerea rezervei intangibile de apa dupa incendii, precum si debitele necesare mentinerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic.
(2) Restringerea utilizarii apei potabile pentru populatie, in folosul altor activitati, este interzisa.
(3) Apa potabila distribuita organizat in centre populate poate fi utilizata si in alte scopuri, numai daca s-a asigurat satisfacerea integrala a cerintelor populatiei, animalelor si ale unor activitati care necesita apa de aceasta calitate. Alimentarea cu apa potabila in alte scopuri va fi limitata sau desfiintata numai atunci cind apar cerinte noi in alimentarea cu apa a populatiei.
(4) Apele subterane, corespunzatoare calitativ, sint destinate in primul rind pentru alimentarea cu apa a populatiei si animalelor, precum si pentru asigurarea igienei si sanatatii populatiei. Aceste ape pot fi utilizate si in alte scopuri, numai in baza autorizatiei de gospodarire a apelor.
(5) La planificarea si la realizarea unor activitati, cum sint mineritul de suprafata, derivatiile de debite etc., ce pot influenta rezerva de ape subterane sau pot modifica reteaua hidrografica de suprafata, se vor lua obligatoriu masuri de refacere a alimentarilor cu apa si de protectie impotriva inundatiilor.

ART. 11
(1) In lacurile de acumulare folosite ca sursa pentru alimentari cu apa potabila se poate practica numai piscicultura in regim natural, fara furajarea pestilor si fara aplicarea fungicidelor sau a oricaror medicamente veterinare.
(2) In orice alte zone decit cele prevazute in alin. (1), piscicultura cu administrare de furaje se poate practica numai in cazul in care nu este influentata calitatea apelor din aval si in baza avizului de gospodarire a apelor.

ART. 12
(1) Utilizatorii de apa sint obligati sa respecte normele de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate si sa economiseasca apa prin folosire judicioasa, recirculare si folosire repetata. De asemenea, au obligatia sa asigure intretinerea si repararea instalatiilor proprii si a celor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare-epurare, dupa caz.
(2) Normele de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate se determina si se reactualizeaza periodic. Normele de consum se propun de utilizatorii de apa, la nivelul celor mai bune performante ale tehnologiilor folosite, se avizeaza de ministerele interesate si se aproba de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Solutionarea eventualelor divergente este de competenta Guvernului.

ART. 13
Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Regia Autonoma "Apele Romane" sint in drept sa ia masuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face fata unui pericol sau consecintelor unor accidente, secetei, inundatiilor sau unui risc de lipsa de apa datorat supraexploatarii resursei.

ART. 14
(1) Daca, din cauza secetei sau a altor calamitati naturale, debitele de apa autorizate nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizati, se aplica restrictii temporare de folosire a resurselor de apa.
(2) Restrictiile se stabilesc prin planuri de restrictii si folosire a apei in perioadele deficitare, elaborate de Regia Autonoma "Apele Romane", dupa consultarea utilizatorilor autorizati, cu avizul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si cu aprobarea comitetului de bazin. Planurile de restrictii si folosire a apei in perioadele deficitare, denumite in continuare planuri de restrictii, se aduc la timp la cunostinta publicului.
(3) Metodologia de elaborare si de aprobare a planurilor de restrictii si procedura de informare a publicului se stabilesc de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Aceasta metodologie va trebui sa tina seama de prioritatile prevazute la art. 10 si de importanta sociala si economica a utilizatorilor autorizati.
(4) Masurile stabilite de Regia Autonoma "Apele Romane" in aplicarea planului de restrictii sint obligatorii pentru toti utilizatorii de apa. Masurile de restrictii se asimileaza cu situatia de forta majora in nerealizarea contractelor de livrare a apei.
(5) Pe durata aplicarii planurilor de restrictii, prevederile autorizatiei de gospodarire a apelor se subordoneaza acestora.

ART. 15
(1) Poluarea in orice mod a resurselor de apa este interzisa.
(2) Normele de calitate a resurselor de apa se aproba prin standarde, la propunerea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(3) Normele privind calitatea apei potabile se aproba prin standarde, la propunerea Ministerului Sanatatii.
(4) Limitele de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele de apa se aproba prin hotarire a Guvernului, la propunerea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si a Ministerului Sanatatii.
(5) Limitele de descarcare inscrise in avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor reprezinta limitele maxime admise, iar depasirea acestora este interzisa.

ART. 16
(1) Pentru protectia resurselor de apa, se interzic:
a) punerea in functiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente, darea in functiune de noi ansambluri de locuinte, introducerea la obiectivele economice existente de tehnologii de productie modificate, care maresc gradul de incarcare a apelor uzate, fara punerea concomitenta in functiune a retelelor de canalizare si a instalatiilor de epurare ori fara realizarea altor lucrari si masuri care sa asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor;
b) realizarea de lucrari noi pentru alimentare cu apa potabila sau industriala ori de extindere a celor existente, fara realizarea sau extinderea corespunzatoare si concomitenta a retelelor de canalizare si a instalatiilor de epurare necesare;
c) aruncarea sau introducerea in orice mod, in albiile cursurilor de apa, in cuvetele lacurilor sau ale baltilor, in Marea Neagra si in zonele umede, precum si depozitarea pe malurile acestora a deseurilor de orice fel;
d) evacuarea de ape uzate, in apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare, in iazuri, in balti sau in helestee;
e) utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuarile ori scurgerile de ape fecaloid-menajere sau in continut periculos;
f) spalarea in cursuri de apa sau in lacuri si pe malurile acestora a vehiculelor, autovehiculelor, a altor utilaje si agregate mecanice, precum si a ambalajelor sau obiectelor care au continut pesticide sau alte substante periculoase;
g) spalarea animalelor domestice dezinfectate cu substante toxice in afara locurilor special amenajate in acest scop;
h) aruncarea sau varsarea in instalatii sanitare sau in retele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substantelor periculoase;
i) spalarea in cursurile de apa sau in lacuri, pe malurile acestoa, pe diguri sau baraje a obiectelor de uz casnic, cu folosirea substantelor chimice de orice fel.
(2) In zonele de protectie instituite potrivit prezentei legi, sint interzise depozitarea si folosirea de ingrasaminte, pesticide sau alte substante periculoase.

ART. 17
In scopul folosirii rationale si protejarii calitatii resurselor de apa, utilizatorii de apa au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte tehnologii de productie cu cerinte de apa reduse si cit mai putin poluante, sa economiseasca apa prin recirculare sau folosire repetata, sa elimine risipa si sa diminueze pierderile de apa, sa reduca poluantii evacuati o data cu apele uzate si sa recupereze substantele utile continute in apele uzate si in namoluri;
b) sa asigure realizarea, intretinerea si exploatarea statiilor si instalatiilor de prelucrare a calitatii apelor la capacitatea autorizata, sa urmareasca eficienta acestora prin analize de laborator si sa intervina operativ pentru incadrarea indicatorilor de emisie in limitele admise pentru evacuarea apelor uzate, limite prevazute prin autorizatia de gospodarire a apelor;
c) sa respecte cu strictete disciplina si normele tehnologice in activitatile de productie care folosesc apa si evacueaza ape uzate, precum si in statiile si instalatiile de prelucrare a calitatii apelor;
d) sa urmareasca, prin foraje de observatii si control, starea calitatii apelor subterane din zona de influenta a depozitelor de reziduuri de orice fel.

ART. 18
Utilizatorii de apa, amplasati pe teritoriul localitatilor sau pe platformele industriale, pot evacua apele uzate in retelele de canalizare publica sau in cele ale platformelor industriale numai cu respectarea conditiilor stabilite de detinatorul acestor retele si numai daca statiile de epurare finala ale localitatilor sau platformelor industriale respective au profil tehnologic necesar si capacitati disponibile. In toate cazurile este obligatorie preepurarea locala a apelor uzate provenite de la acesti utilizatori.

ART. 19
(1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia asigurarii gospodaririi eficiente a apei distribuite in localitati, precum si colectarea apelor meteorice, canalizarea si epurarea apelor uzate.
(2) Realizarea alimentarii centralizate cu apa a satelor si comunelor cu distributie stradala, fara bransamente la locuinte, este conditionata numai de asigurarea scurgerii apei din rigole stradale.
(3) Persoanele fizice si juridice care exploateaza statiile si instalatiile de epurare au obligatia sa realizeze urmarirea continua, prin analize de laborator, a modului de functionare a acestora, sa pastreze registrele cu rezultatele analizelor si sa puna aceste date la dispozitia personalului imputernicit cu sarcini de inspectie si control.

ART. 20
(1) Apele de mina sau de zacamint pot fi evacuate in cursuri de apa, numai dupa epurarea lor corespunzatoare, astfel incit sa fie respectate limitele admise pentru evacuare in receptorii naturali de suprafata.
(2) Apele uzate industriale, ca si apele de mina sau de zacamint, pentru care nu exista tehnologii sau procedee de epurare eficiente, pot fi injectate numai in straturi de foarte mare adincime, pe baza unor studii speciale, a avizului acordat de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si a avizului de gospodarire a apelor.

ART. 21
(1) Topirea teiului, cinepii, inului si a altor plante textile in cursuri de apa, canale, lacuri artificiale, lacuri naturale sau in balti este interzisa. Operatiunile de topire pot fi efectuate in locuri special amenajate si in baza autorizatiei de gospodarire a apelor.
(2) Tabacirea pieilor este permisa numai in conditiile prevazute in autorizarea de gospodarire a apelor.

ART. 22
(1) Administratorii porturilor fluviale sau maritime au obligatia de a realiza instalatii specializate pentru colectarea, preluarea si epurarea corespunzatoare a apelor uzate provenite de la nave si instalatii plutitoare sau din scapari accidentale.
(2) Evacuarea in apele de suprafata sau maritime a apelor uzate neepurate, provenite de la nave si instalatii plutitoare sau de foraj marin, precum si a produselor petroliere de la reteaua aferenta de transport, este interzisa.

ART. 23
(1) Regia Autonoma "Apele Romane" prin filialele sale bazinale organizeaza activitatea de prevenire a poluarilor accidentale si de inlaturare a efectelor lor, pe baza de planuri elaborate in functie de conditiile specifice bazinelor hidrografice respective si de natura substantelor poluante ce pot fi evacuate accidental.
(2) Utilizatorii de apa sint obligati sa intocmeasca planuri proprii de prevenire si de combatere a poluarilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activitatii lor, si sa le puna in aplicare in caz de necesitate.
(3) Elaborarea planurilor de prevenire si de combatere a poluarilor accidentale se face potrivit metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(4) Utilizatorii de apa care au produs o poluare accidentala sint obligati sa ia masuri urgente pentru inlaturarea cauzelor si efectelor acestora si sa informeze imediat cea mai apropiata unitate de gospodarire a apelor asupra acestei poluari.
(5) Unitatile de gospodarire a apelor au obligatia sa ia in considerare orice informatie provenita de la persoane fizice si juridice, altele decit utilizatorii, care au produs poluarea accidentala.
(6) Poluarea intentionata se pedepseste.
(7) In caz de poluari accidentale, filialele bazinale ale Regiei Autonome "Apele Romane" vor avertiza imediat utilizatorii de apa si autoritatile administratiei publice a localitatilor din aval pentru a lua masuri de protectie a apelor si de diminuare a pagubelor.
(8) Utilizatorii de apa potential poluatori, autoritatile administratiei publice locale, precum si Regia Autonoma "Apele Romane" au obligatia dotarii cu mijloace specifice de interventie pentru cazuri de poluari accidentale.

ART. 24
(1) Utilizatorii de apa din aval, care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentala, produsa in amonte, sau de distrugerea unei constructii de retentie a apei din amonte, au dreptul la despagubire de la persoana fizica sau persoana juridica ce se face vinovata, potrivit legii.
(2) Cheltuielile efectuate de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv de catre Regia Autonoma "Apele Romane", pentru inlaturarea efectelor poluarii accidentale, se suporta de cel care a produs poluarea.

Sectiunea a 2-a - Regimul de folosire a albiilor

ART. 25
(1) Pe malurile apelor apartinind domeniului public, daca nu sint impuse restrictii, orice persoana fizica are dreptul de acces liber, pe propria raspundere, pentru plimbare sau recreere, fara a produce prejudicii apelor, albiilor, malurilor si riveranilor.
(2) In zonele special organizate ori amenajate pentru agrement pe malurile apelor, accesul este permis in conditiile stabilite de detinatorii acestor zone si cu respectarea prevederilor inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor, eliberata acestora.
(3) Circulatia pe cursurile de apa, lacuri naturale sau pe mare, cu barci de agrement fara motor, se efectueaza liber, cu respectarea drepturilor riveranilor si reglementarilor legale.
(4) Dreptul de folosinta a albiilor minore, a plajei si a tarmului marii, in alte scopuri decit cele prevazute in alin (1), se dobindeste numai dupa obtinerea autorizatiei de gospodarire a apelor.

ART. 26
(1) Detinatorii terenurilor din aval sint obligati sa primeasca apele ce se scurg in mod natural de pe terenurile situate in amonte.
(2) Lucrarile de barare sau de traversare a cursurilor de apa, care pot constitui obstacol in curgerea naturala a apelor, vor fi astfel concepute, realizate si exploatate incit sa nu influenteze defavorabil curgerea apelor, in vederea asigurarii atit a stabilitatii acestor lucrari, a albiilor minore si a malurilor, cit si pentru prevenirea unor efecte distructive sau pagubitoare. Lucrarile construite fara a avea in vedere astfel de cerinte trebuie modificate sau demolate de proprietarii sau detinatorii lor, in conditiile si la termenele stabilite de Regia Autonoma "Apele Romane". In caz contrar, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, prin unitatile sale teritoriale, este abilitat sa aplice sanctiuni potrivit legii, din oficiu sau la sesizarea Regiei Autonome "Apele Romane".
(3) Obturarea sau blocarea, sub orice forma, precum si scoaterea din functiune, in orice mod, a constructiilor si instalatiilor de descarcare a apelor mari, sint interzise.

ART. 27
Orice activitate pe luciu de apa, in albii minore ori in zone de protectie, inclusiv navigatia, plutaritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum si pescuitul se vor realiza astfel incit sa nu produca efecte negative asupra malurilor si albiilor cursurilor de apa, malurilor si cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, constructiilor, lucrarilor sau instalatiilor existente in albii si sa influenteze cit mai putin folosirea apelor de catre alti utilizatori. In nici o situatie nu este permisa deterioarea calitatii apei.

Sectiunea a 3-a - Regimul de servituti si de expropriere

ART. 28
(1) Riveranii sint obligati sa acorde drept de servitute, avindu-se in vedere zone anume stabilite de comun acord cu Regia Autonoma "Apele Romane", fara a percepe taxe, pentru:
a) trecerea sau circulatia personalului cu atributii de serviciu in gospodarirea apelor, in scopul indeplinirii acestora;
b) amplasarea, in albie si pe maluri, de borne, repere, aparate de masura si control sau alte aparate ori instalatii necesare executarii de studii privind regimul apelor, precum si accesul pentru intretinerea instalatiilor destinate acestor activitati;
c) transportul si depozitarea temporara a materialelor si utilajelor pentru interventii operative privind apararea impotriva inundatiilor;
d) transportul si depozitarea temporara de materiale, utilaje, precum si circulatia acestora si a personalului, in cazul executarii de lucrari de intretinere si de reparatii.
(2) In cazul in care, prin exercitarea actiunilor prevazute la alin. (1), se produc pagube, detinatorii terenurilor riverane apelor au dreptul la despagubiri potrivit legii.
Fondurile pentru aceste despagubiri se vor asigura din alocatii bugetare, pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. a) si c) si din fondurile proprii ale persoanelor juridice care au produs pagubele, pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. b) si d).

ART. 29
(1) Pentru realizarea unor lucrari de amenajare a bazinelor hidrografice si a altor lucrari hidrotehnice de utilitate publica, cum ar fi: baraje si lacuri de acumulare cu anexele acestora, centrale hidroelectrice, derivatii de debite intre cursuri de apa, lucrari de aparare impotriva inundatiilor, sisteme de alimentari cu apa si canalizari, inclusiv instalatiile de epurare cu anexele acestora, regularizari de riuri, statii si platforme hidrometeorologice, sisteme de imbunatatiri funciare, corectarea torentilor, pot fi expropriate, pentru utilitate publica cu justa despagubire, sau ocupate temporar, contra plata, terenuri si cladiri, in conditiile legii.
(2) Sint scutite de servituti permanente: cladirile, curtile, gradinile aferente locuintelor, monumentele publice, bisericile si cimitirele, precum si parcurile declarate monumente ale naturii.
(3) Dreptul de servitute, o data stabilit, constituie o obligatie opozabila tuturor.
(4) In cazul in care, lucrarile prevazute la alin. (1), pentru care s-a prevazut servitutea, aceasta a fost abandonata timp de cel putin 3 ani sau, daca mentinerea ei nu mai este necesara, servitutea se poate considera stinsa.
(5) Despagubirea la crearea servitutii temporare sau permanente consta din:
a) valoarea de circulatie a produselor, plantatiilor, constructiilor sau bunurilor mobile de orice fel, avariate sau distruse;
b) valoarea pagubei cauzate proprietarului pentru stabilirea servitutii pe zona respectiva de teren, in raport cu foloasele de care este lipsit prin schimbarea destinatiei temporare sau permanente a zonei respective de teren.

ART. 30
(1) Plantarea sau taierea arborilor sau arbustilor de pe terenurile situate in albiile majore ale cursurilor de apa si pe tarmul marii, fara avizul de gospodarire a apelor si avizul organelor silvice de specialitate, este interzisa.
(2) Avizul de gospodarire a apelor prevazut la alin. (1) este necesar si pentru lucrarile construite pe ape sau care au legatura cu apele, realizate in albia majora.
(3) In zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile se pot efectua, in conditiile legii, cu avizul organelor silvice de specialitate si al Regiei Autonome "Apele Romane", defrisarile necesare asigurarii vizibilitatii semnalelor de balizaj si a mijloacelor de semnalizare, pe toata intinderea malurilor si apelor, in punctele pe care le va stabili Ministerul Transporturilor.

ART. 31
(1) Padurile cu functii speciale de protectie din bazinele de receptie ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torentialitate si predispuse eroziunii, din albiile majore ale riurilor, din zonele dig-mal, precum si benzile de padure situate de-a lungul riurilor neindiguite apartin grupei de paduri cu functii speciale de protectie a apelor si sint gospodarite ca atare prin tratamente intensive, interzicindu-se taierile rase sau tratamentele cu perioada scurta de regenerare.
(2) Padurile de protectie a apelor, cele de protectie a solurilor, situate pe stincarii, grohotisuri, pe soluri erodate, pe terenuri cu inclinare mai mare de 35 grade si alte asemenea paduri se gospodaresc in regim special de protectie.
(3) In perimetrele mentionate la alin. (1) si (2) se vor executa lucrari de combatere a eroziunii solului, de stingere a torentilor si se vor aplica reguli speciale de intretinere a lucrarilor executate.
(4) Padurile din zonele de munte si de deal trebuie astfel gospodarite incit sa nu contribuie la formarea inundatiilor si la producerea eroziunii solului.

ART. 32
(1) Folosirea, transportul si manipularea de deseuri si substante periculoase in zonele din jurul apelor si in alte locuri din care acestea ar putea ajunge in apele de suprafata, subterane sau marine se pot face numai in astfel de conditii incit sa nu produca poluarea apelor.
(2) Depozitarea deseurilor si substantelor periculoase in zone din apropierea apelor se face in conformitate cu avizul de gospodarire a apelor.
(3) Depozitarea in albia majora a materialelor sau a deseurilor radioactive este interzisa.
(4) Transportul pe apele interioare, pe Dunarea fluviala si maritima si pe marea teritoriala al substantelor periculoase, inclusiv al materialelor radioactive, se poate face numai in conditiile unui aviz comun, emis, pentru fiecare caz in parte, de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Ministerul Transporturilor. Aceste dispozitii se aplica si transportului in tranzit al acestora.

ART. 33
(1) Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului poate concesiona sau inchiria parte din domeniul public al apelor, pentru exploatarea apelor de suprafata sau subterane, cu exceptia apelor geotermale, a materialelor din acestea si din maluri, precum si pentru valorificarea vegetatiei din albiile minore si de pe maluri, folosirea energiei apelor, exploatarea luciului de apa pentru piscicultura, pescuit, agrement ori sporturi nautice, ca si pentru alte activitati, cu respectarea prevederilor legale.
(2) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor, baltilor si din tarmul marii prin exploatari organizate se obtine in baza autorizatiei de gospodarire a apelor. Pentru autorizarea acestor activitati pe apele nationale navigabile este obligatorie obtinerea avizului Ministerului Transporturilor.
(3) Exploatarea agregatelor minerale este permisa numai din rezerve omologate, cu respectarea conditiilor de scurgere a apelor si de asigurare a stabilitatii albiilor si malurilor si fara afectarea constructiilor din zone ce au legatura directa sau indirecta cu regimul de curgere a apelor. In cazul in care exploatarea agregatelor minerale se face in albiile cursului de apa, pentru a servi lucrarilor de regularizare a albiei, stabilizarii talvegului sau aducerii albiei la starea initiala, nu mai este necesara omologarea rezervelor.
(4) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare gospodariilor individuale sau interesului public local, in limita cantitatii maxime de 5.000 mc pe an, se acorda administratiei publice locale prin autorizatia de gospodarire a apelor. Aceasta autorizatie se elibereaza anual, la cererea consiliilor locale.
(5) Exploatarile de agregate minerale prevazute la alin. (3) se realizeaza si in conformitate cu prevederile legislatiei specifice domeniului resurselor minerale.
(6) Lucrarile de dragare efectuate pe caile navigabile, pentru mentinerea adincimii de navigatie, se executa fara aviz de gospodarire a apelor. Locurile de depozitare a materialului rezultat din lucrarile de dragare se stabilesc anual de catre Regia Autonoma "Apele Romane", impreuna cu Ministerul Transporturilor.
(7) Exploatarea de agregate minerale in zonele de protectie instituite potrivit prezentei legi este interzisa.
(8) Inchirierea sau concesionarea plajei marii se face cu avizul Ministerului Turismului.

ART. 34
(1) In zonele in care albiile sint amenajate prin lucrari de aparare, consolidare, terasamente sau alte asemenea lucrari, obligatia de intretinere, reparare sau refacere a unor astfel de lucrari, ca si de intretinere a albiilor in zona amenajata, a cuvetelor si a malurilor revine celor care au in administrare sau in exploatare lucrarile respective.
(2) Detinatorii cu orice titlu ai terenurilor, care au avantaje din intretinerea si amenajarea unui dig de protectie, platesc detinatorului digului o cota-parte din cheltuielile acestuia cu amenajarea si intretinerea digului, corespunzator avantajului. Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului va stabili metodologia de determinare a cotei de participare la cheltuielile de intretinere si amenajare a digurilor de protectie.
(3) Intretinerea albiei minore in aval de o lucrare de barare revine detinatorului cu orice titlu al acelei lucrari, pe o zona de cel putin 500 m.
(4) Intretinerea albiei minore pe zonele neamenajate revine Regiei Autonome "Apele Romane".
(5) Prevederile alin. (3) se aplica si lucrarilor de barare executate inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi. In acest caz, modul de intretinere a albiei minore in aval de lucrarea de barare se stabileste prin proiectul tehnic elaborat pentru reconfirmarea autorizatiei de gospodarire a apelor sau pentru eliberarea autorizatiilor necesare, potrivit legii.
(6) Lucrarile prevazute la alin. (1) si (3) se realizeaza sub indrumarea si asistenta tehnica a Regiei Autonome "Apele Romane", la solicitarea detinatorilor.


CAP. 3 - Gospodarirea apelor

Sectiunea 1 - Cunoasterea resurselor de apa

ART. 35
(1) Gospodarirea apelor se desfasoara si se bazeaza pe cunoasterea stiintifica, complexa, cantitativa si calitativa a resurselor de apa ale tarii, realizata printr-o activitate unitara si permanenta de supraveghere, observatii si masuratori asupra fenomenelor hidrometeorologice si resurselor de apa, inclusiv de prognozare a evolutiei naturale a acestora, ca si a evolutiei lor sub efectele antropice, precum si prin cercetari multidisciplinare.
(2) Informatiile hidrometeorologice, hidrogeologice si cele de gospodarire a apelor se obtin prin unitati ale Regiei Autonome "Apele Romane", de la alte unitati specializate autorizate si direct de la utilizatorii de apa. Toate acestea constituie Fondul national de date de gospodarire a apelor.
(3) Modul de organizare, pastrare si gestionare a Fondului national de date de gospodarire a apelor, se stabilesc unitar de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Intocmirea si tinerea la zi a acestui fond de date se asigura de Regia Autonoma "Apele Romane".
(4) Unitatile specializate autorizate, ca si utilizatorii de apa care produc informatii ce pot constitui Fondul national de date de gospodarire a apelor sint obligati sa le pastreze timp de 5 ani si sa le transmita lunar la Regia Autonoma "Apele Romane", in baza unei proceduri stabilite de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(5) Fondul national de date de gospodarire a apelor, precum si evidenta apelor ce apartin domeniului public sint incluse in Cadastrul apelor, cu exceptia apelor geotermale. Modul de organizare a Cadastrului apelor se stabileste de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, iar tinerea la zi a acestuia se asigura de Regia Autonoma "Apele Romane".
(6) Persoanele fizice si juridice au acces la informatiile ce constituie Fondul national de date de gospodarire a apelor, in baza unei proceduri stabilite de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Folosirea de catre acestea a informatiilor constituite in Fondul national de date de gospodarire a apelor in scopuri comerciale este permisa numai contra cost, in conditiile legii.
(7) Detinatorii de informatii ce constituie Fondul national de date de gospodarire a apelor pot refuza, motivat, furnizarea de astfel de informatii, in cazul in care acestea afecteaza:
a) siguranta nationala;
b) desfasurarea unor actiuni in curs de urmarire penala sau de judecata;
c) confidentialitatea industriala si comerciala. Prin aceasta se intelege situatiile in care se dezvaluie si se folosesc secrete de comert, intr-o maniera contrara practicilor comerciale loiale.

ART. 36
(1) Unitatile si instalatiile autonome care furnizeaza informatii hidrologice, hidrogeologice si meteorologice specifice gospodaririi apelor, precum si informatii privind caracteristicile cantitative si calitative ale resurselor de apa formeaza reteaua nationala de observatii pentru gospodarirea apelor.
(2) Pentru asigurarea continuitatii si omogenitatii sirurilor de informatii, unitatile si instalatiile autonome ale retelei nationale de observatii nu pot fi dezafectate decit in situatii deosebite, de interes national. Dezafectarea se face cu aprobarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si cu obligarea solicitantului de a asigura proiectarea, executia si punerea in functiune a unitatii sau a instalatiilor in noul amplasament, anterior inceperii operatiunilor de dezafectare.

ART. 37
(1) In scopul asigurarii unei calitati corespunzatoare a observatiilor si masuratorilor meteorologice specifice, in jurul platformelor meteorologice se instituie zone de protectie a caror latime este de 30 m. In aceste zone de protectie este interzisa executarea oricaror constructii sau instalatii supraterane.
(2) Amplasarea pe o distanta de pina la 500 m in jurul si in afara zonei de protectie prevazute la alin. (1) de constructii mai inalte decit o sesime din distanta dintre constructie si limita zonei de protectie, de retele de inalta tensiune sau de telecomunicatii, de obiective care emit in atmosfera fum sau pulberi, de sisteme de irigatii prin aspersiune, ca si plantarea de perdele forestiere se fac numai in baza avizului de amplasament eliberat de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(3) Zonele de protectie prevazute la alin. (1) si (2) sint considerate, in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementari speciale.

ART. 38
Pentru asigurarea folosirii rationale a apelor subterane, a apelor minerale si geotermale, a lacurilor si namolurilor terapeutice, precum si a agregatelor minerale din albii, cercetarea, evaluarea si omologarea rezervelor se vor face conform prevederilor aplicabile resurselor minerale utile.

Sectiunea a 2-a - Protectia albiilor minore, a malurilor si a lucrarilor de gospodarire a apelor

ART. 39
Delimitarea albiilor minore se realizeaza de Regia Autonoma "Apele Romane" impreuna cu autoritatea de cadastru funciar si cu detinatorii terenurilor riverane.

ART. 40
(1) In scopul asigurarii protectiei albiilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice si imbunatatirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protectie pentru:
a) albia minora a cursurilor de apa;
b) suprafata lacurilor naturale sau a baltilor acoperite de apa si de vegetatie acvatica, precum si tarmul marii;
c) suprafata lacurilor de acumulare corespunzatoare cotei coronamentului barajului;
d) suprafetele ocupate de lucrari de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale si derivatii de debite la capacitatea maxima de transport a acestora, precum si de alte constructii hidrotehnice realizate pe ape;
e) lucrari de aparare impotriva inundatiilor;
f) constructii si instalatii hidrometrice, precum si instalatii de determinare automata a calitatii apelor.
(2) Latimea zonelor de protectie este stabilita conform anexei nr. 2, care face parte integranta din prezenta lege. Delimitarea zonelor de protectie se realizeaza de Regia Autonoma "Apele Romane" impreuna cu autoritatea de cadastru funciar si cu detinatorii terenurilor riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrarilor mentionate la lit. d), e) si f) se extinde si asupra zonelor de protectie a acestora.
(3) Aplicarea, in functie de specificul local, a regimului restrictional de folosire a terenurilor din zonele de protectie, din zona dig-mal si din acumulari nepermanente se asigura de Regia Autonoma "Apele Romane", cu consultarea detinatorilor cu orice titlu ai acestor terenuri si, dupa caz, a unitatilor de navigatie civila si in concordanta cu metodologia elaborata de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.

ART. 41
(1) Masurile si amenajarile pentru protectia albiilor minore ale cursurilor de apa, a plajei si tarmului Marii Negre, a lucrarilor ce se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele se stabilesc prin prescriptii de reglementare si norme tehnice ce se elaboreaza de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(2) Debitele de servitute si cele salubre, obligatorii in albii, in raport cu specificul sectoarelor de riu respective, cu gradul de amenajare a bazinelor hidrografice, tinind seama de solicitarea resurselor de apa si cu asigurarea respectarii conditiilor impuse pentru protectia ecosistemelor acvatice, conform legii, se stabilesc, pe etape, de catre Regia Autonoma "Apele Romane".

ART. 42
(1) In situatia in care un curs de apa isi formeaza o albie noua, parasind in mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apa pot sa solicite, prin derogare de la prevederile art. 496 din Codul civil, in termen de un an, aprobarea Regiei Autonome "Apele Romane" pentru readucerea apei in vechea albie, pe cheltuiala acestora. Litigiile se solutioneaza de instantele judecatoresti.
(2) Daca, in termen de un an de la sfirsitul anului in care apa a parasit albia, nu se formuleaza o cerere conform alin. (1), albia veche ramine in proprietatea riveranilor, iar albia noua se considera albie naturala si se inregistreaza in cadastrul apelor, fiind preluata in administrare de Regia Autonoma "Apele Romane".
(3) Pentru interese publice, readucerea apei in albia veche se realizeaza la propunerea Regiei Autonome "Apele Romane", cu consultarea riveranilor, cu avizul comitetului de bazin si cu aprobarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cheltuielile suportindu-se de la bugetul de stat.

Sectiunea a 3-a - Amenajarea bazinelor hidrografice

ART. 43
(1) In vederea stabilirii orientarii fundamentale privind gospodarirea durabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa, se elaboreaza scheme-cadru de amenajare si gospodarire a apelor, pe bazine sau pe grupe de bazine hidrografice, denumite in continuare scheme-cadru. In corelare cu prevederile acestora, se elaboreaza programe de dezvoltare a lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de gospodarire a apelor, care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea cantitativa si calitativa a apelor, apararea impotriva actiunilor distructive ale apelor, precum si valorificarea potentialului apelor, in raport cu cerintele dezvoltarii durabile a societatii si in acord cu strategia si politicile de mediu.
(2) Schemele-cadru si programele de dezvoltare prevazute la alin. (1) se elaboreaza, se actualizeaza si se avizeaza, in baza procedurii stabilite de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, se aproba prin hotarire a Guvernului si se integreaza in planurile de amenajare a teritoriului.
(3) Toate activitatile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice, protectia mediului si amenajarea teritoriului se coreleaza cu prevederile schemelor-cadru.

ART. 44
Informatiile necesare pentru elaborarea schemelor-cadru si a programelor de dezvoltare, inclusiv cele necesare pentru stabilirea cerintelor de apa, de valorificare a potentialului hidroenergetic si de aparare impotriva inundatiilor pe ansamblul teritoriului national, pe etape de dezvoltare, vor fi puse obligatoriu la dispozitia Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Regiei Autonome "Apele Romane" de catre ministere, regii autonome, consilii judetene si consilii locale, de catre principalii utilizatori de apa, precum si de organizatiile neguvernamentale interesate in amenajarea bazinelor hidrografice. Aceste informatii vor fi puse la dispozitia comitetelor de bazin.

ART. 45
(1) Pentru bazine hidrografice mici se intocmesc scheme locale de amenajare si de gospodarire a apelor, denumite in continuare scheme locale, care se incadreaza in schemele-cadru. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere in valoare si de protejare cantitativa si calitativa a resurselor de apa, a ecosistemelor acvatice si a zonelor umede, precum si obiectivele generale privind utilizarea durabila si protectia tuturor categoriilor de resurse de apa din teritoriul respectiv.
(2) Schema locala inventariaza diferitii utilizatori care folosesc resursele de apa existente, stabilind starea resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice. Aceasta tine seama de strategiile si de programele statului, ale colectivitatilor locale, ale institutiilor publice, ale altor persoane fizice si persoane juridice, cu incidenta asupra calitatii, repartitiei si folosirii resurselor de apa. De asemenea, stabileste prioritatile pentru atingerea obiectivelor mentionate la alin. (1), tinind seama de protectia mediului acvatic natural, de necesitatea punerii in valoare a resurselor de apa, de evolutia previzibila a localitatilor rurale si urbane si de echilibru ce trebuie asigurat intre diferitii utilizatori de apa.
(3) Prin schema locala se evalueaza mijloacele economice si financiare necesare pentru realizarea lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor prevazute. Aceasta trebuie sa fie compatibila cu orientarile fixate in schema-cadru.

ART. 46
(1) Programele si deciziile administrative, care au legatura cu apele, trebuie sa fie in concordanta cu prevederile schemelor-cadru aprobate.
(2) La elaborarea documentatiilor tehnice pentru lucrarile prevazute la art. 48 se va tine seama de prevederile schemelor-cadru, respectiv ale schemelor locale.

ART. 47
(1) La nivelul fiecarei filiale bazinale a Regiei Autonome "Apele Romane" se organizeaza un comitet de bazin.
(2) Comitetul de bazin este format din 15 membri, dupa cum urmeaza:
a) doi reprezentanti ai Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, dintre care unul selectat din cadrul agentiilor de protectie a mediului din bazinul hidrografic respectiv;
b) un reprezentant al Ministerului Sanatatii, selectat de acesta din cadrul inspectoratelor judetene de politie sanitara si medicina preventiva din bazinul hidrografic respectiv;
c) doi primari de municipii si un primar de oras sau comuna, alesi de primarii localitatilor din bazinul hidrografic respectiv;
d) un reprezentant ales de organizatiile neguvernamentale cu sediul in bazinul hidrografic respectiv;
e) un prefect din bazinul hidrografic respectiv, nominalizat de Departamentul pentru Administratie Publica Locala;
f) un presedinte de consiliu judetean, ales de presedintii consiliilor judetene din bazinul hidrografic respectiv;
g) trei reprezentanti si utilizatorilor de apa din bazinul hidrografic respectiv;
h) doi reprezentanti ai Regiei Autonome "Apele Romane";
i) un reprezentant al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor.
(3) Reprezentantii administratiei publice locale alesi in comitetul de bazin vor functiona in cadrul acestuia numai pe durata exercitarii mandatului functiei pe care o reprezinta.
(4) Prefectul, presedintele consiliului judetean si primarii alesi vor proveni din unitati administrativ teritoriale diferite.
(5) Reprezentantii utilizatorilor de apa se propun si se aleg de comitetul de bazin, in functie de cerinta de apa si de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apa.
(6) Membrii comitetului de bazin pot fi schimbati de cei care i-au selectat sau ales.
(7) Comitetul de bazin colaboreaza cu Regia Autonoma "Apele Romane" la aplicarea strategiei si politicii nationale de gospodarire a apelor, in care scop trebuie:
a) sa avizeze schemele-cadru, precum si programele de dezvoltare a lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de gospodarire a apelor;
b) sa avizeze planurile de prevenire a poluarii accidentale si de inlaturare a efectelor lor, elaborate in functie de conditiile bazinului hidrografic respectiv;
c) sa aprobe schemele locale, stabilind prioritatile tehnice si financiare si sa le integreze in schemele-cadru;
d) sa aprobe planul de gospodarire integrala a calitatii si cantitatii apei din bazinul hidrografic respectiv;
e) sa propuna revizuirea normelor si standardelor din domeniul gospodaririi apelor si, in caz de necesitate, sa elaboreze norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; aceste norme pot fi mai exigente decit cele la nivel national;
f) sa stabileasca norme speciale pentru evacuari de ape uzate, daca este necesar, pentru respectarea normelor stabilite de calitatea apelor;
g) sa aprobe incadrarea in categorii de calitate a cursurilor de apa din bazinul hidrografic respectiv;
h) sa recomande prioritatile privind finantarea si conformarea, in scopul realizarii programelor de dezvoltare a lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de gospodarire a apelor;
i) sa asigure informarea publicului, garantarea unei perioade de timp necesare primirii comentariilor publicului, sa organizeze audieri publice asupra tuturor aspectelor propuse pentru aprobare si sa asigure accesul publicului la documentele sale.
(8) Comitetele de bazin:
a) pot lua in considerare si pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea si folosirea apei, ce pot aparea in bazinul hidrografic respectiv;
b) pot constitui si imputernici subcomitete a caror functie va fi de informare si de consultanta;
c) pot solicita executarea de audieri, daca considera necesar;
d) pot propune acordarea de bonificatii, in baza prevederilor art. 82 alin. (1);
e) pot recomanda autoritatilor locale, in functie de prioritatea si urgenta realizarii lucrarilor necesare, modul de asigurare a surselor financiare.
(9) Comitetul de bazin are un secretariat tehnic, permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de filialele bazinale ale Regiei Autonome "Apele Romane", aprobat si subordonat acestuia.
(10) Pentru executarea mandatului sau, comitetul de bazin are acces la informatiile si resursele oricarei institutii publice, potrivit legii.
(11) Regulamentul de organizare si functionare a comitetelor de bazin se propune de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si se aproba prin hotarire a Guvernului.

Sectiunea a 4-a - Regimul lucrarilor care se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele

ART. 48
(1) Lucrarile care se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele sint:
a) lucrari, constructii si instalatii care asigura gospodarirea complexa a apelor, inclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere, cum sint: baraje, acumulari permanente sau nepermanente, derivatii de debite;
b) lucrari de folosire a apelor, cu constructiile si instalatiile aferente: alimentari cu apa potabila, industriala si pentru irigatii, amenajari piscicole, centrale hidroelectrice, folosinte hidromecanice, amenajari pentru navigatie, plutarit si flotaj, poduri plutitoare, amenajari balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrari de acest fel;
c) lucrari, constructii si instalatii pentru protectia calitatii apelor sau care influenteaza calitatea apelor: lucrari de canalizare si evacuare a apelor uzate, statii si instalatii de prelucrare a calitatii apelor, injectii de ape in subteran, alte asemenea lucrari;
d) constructii de aparare impotriva actiunii distructive a apei: indiguiri, aparari si consolidari de maluri si albii, rectificari si reprofilari de albii, lucrari de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanti, corectari de torenti, desecari si asanari, alte lucrari de aparare;
e) traversari de cursuri de apa cu lucrarile aferente: poduri, conducte, linii electrice etc.;
f) amenajari si instalatii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor si ale tarmului marii: balastiere, cariere etc.;
g) depozite de deseuri amplasate in albiile majore ale cursurilor de apa: halde de steril, zguri si cenusi, slamuri, namoluri si altele asemenea;
h) plantari si defrisari de vegetatie lemnoasa, perdele antierozionale si filtrante in zonele de protectie sau in albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier;
i) lucrari, constructii si instalatii care se executa pe malul marii, pe fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale, pe platoul continental sau lucrari pentru apararea tarmului;
j) lucrari de prospectiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalatii hidromecanice, borne topohidrografice si alte lucrari de studii de teren in legatura cu apele;
k) lucrari si instalatii pentru urmarirea parametrilor hidrologici sau urmarirea automata a calitatii apei.
(2) Documentatiile elaborate pentru lucrarile prevazute la alin. (1) trebuie sa ofere securitatea necesara, sa raspunda normativelor si prescriptiilor tehnice, avind in vedere interesele protectiei mediului si amplasamentelor.

ART. 49
(1) Se interzice amplasarea in zona inundabila a albiei majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte.
(2) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) cazurile deosebite pentru care Regia Autonoma "Apele Romane" poate aviza astfel de amplasari. Avizul de amplasament se emite numai cu acordul riveranilor si dupa realizarea anticipata a lucrarilor si masurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare si asigurarea curgerii apelor.
(2) Avizul de amplasament mentionat la alin. (2), obtinut in baza metodologiei elaborate de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, nu exclude obligatia obtinerii avizului de gospodarire a apelor si a celorlalte avize necesare, potrivit legii.

ART. 50
(1) Lucrarile prevazute la art. 48 pot fi executate numai in baza avizului de gospodarire a apelor emis de unitatile teritoriale ale Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului asupra documentatiei de investitii. Punerea in functiune sau in exploatare a acestor lucrari se face numai in baza autorizatiei de gospodarire a apelor.
(2) In cazul in care lucrarile se efectueaza in zona apelor nationale navigabile, este necesar si acordul Ministerului Transporturilor.
(3) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) activitatile prevazute la art. 9 alin. (2), precum si cele pentru care prezenta lege prevede notificarea.
(4) Pentru serviciile de autorizare sau de avizare a lucrarilor, prevazute la art. 48, se percep taxe si tarife care se stabilesc in conditiile legii.
(5) Taxele si tarifele pentru serviciile de avizare sau de autorizare, instituite in baza alin. (4), se datoreaza la Fondul apelor.

ART. 51
(1) Avizul de gospodarire a apelor si avizul de amplasament sint avize conforme.
(2) Avizul si autorizatia de gospodarire a apelor nu exclud obligativitatea obtinerii acordului si a autorizatiei de mediu, potrivit legii.

ART. 52
Elaborarea documentatiilor pentru fundamentarea solicitarii avizului de gospodarire a apelor trebuie sa se bazeze pe studii meteorologice, hidrologice sau hidrogeologice, dupa caz, pe studii de gospodarire a apelor si de impact al lucrarilor respective asupra resurselor de apa si asupra zonelor riverane. Aceste studii pot fi intocmite de unitati publice sau private, abilitate de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Documentatiile de fundamentare trebuie sa demonstreze ca solicitantul avizului de gospodarire a apelor se poate conforma cerintelor legale.

ART. 53
(1) Avizul de gospodarire a apelor isi pierde valabilitatea dupa 2 ani de la emitere, daca executia lucrarilor respective nu a inceput in acest interval. Posesorul unui aviz de gospodarire a apelor are obligatia sa anunte emitentului, in scris, data de incepere a executiei, cu 10 zile inainte de aceasta.
(2) Avizul de gospodarire a apelor este necesar si in caz de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalatii existente ale utilizatorilor de apa, daca se modifica prevederile avizului obtinut anterior, precum si daca aceasta modificare a intervenit pina la promovarea lucrarilor respective.
(3) Documentatiile lucrarilor de interes public care se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele trebuie avizate, chiar daca realizarea acestora ar necesita restringerea sau incetarea unor activitati existente. Persoanele fizice si persoanele juridice afectate pot fi despagubite in conditiile legii, daca fac dovada ca utilizeaza eficient apa sau ca nu polueaza resursele de apa.
(4) Lucrarile de barare a cursurilor de apa trebuie sa fie prevazute cu instalatii care sa asigure debitul necesar in aval, precum si cu constructiile necesare pentru migrarea ihtiofaunei, in cazul in care aceasta se impune ca necesar, pe baza unui studiu.
(5) Prin avizul de gospodarire a apelor, investitorul poate fi obligat sa execute si alte lucrari necesare, necuprinse in documentatia tehnica, astfel incit lucrarile, constructiile sau instalatiile propuse sa nu produca pagube utilizatorilor de apa existenti sau riveranilor din amonte si din aval.

ART. 54
(1) Investitorul are obligatia sa notifice Regiei Autonome "Apele Romane", cu cel putin 20 de zile inainte, inceperea executiei pentru urmatoarele categorii de activitati si lucrari:
a) lucrari de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalatii existente, daca prin realizarea acestora nu se modifica parametrii cantitativi si calitativi finali ai folosintei de apa, inscrisi in autorizatia de gospodarire a apelor, pe baza careia utilizatorul respectiv a functionat inainte de inceperea executiei unor astfel de lucrari;
b) injectarea in structurile din care au provenit a apelor de zacamint de la schelele de extractie, fara a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate, in conformitate cu reglementarile din domeniul resurselor minerale;
c) instalatiile cu caracter provizoriu, pe durata de executie a unor investitii, daca debitul prelevat nu depaseste 10 litri pe secunda, iar apele evacuate rezultate dupa folosire nu influenteaza calitatea resurselor de apa;
d) protectia sanitara a surselor de alimentare cu apa potabila, a apelor minerale, a lacurilor si namolurilor terapeutice;
e) traversari ale cursurilor de apa de catre drumuri de exploatare, comunale sau judetene, in bazine hidrografice mai mici de 10 kmp;
f) lucrari de cultura si refacere a padurilor si de combatere a eroziunii solului, pe suprafete totale mai mici de 20 kmp, inclusiv lucrari de regularizare a scurgerii pe versanti si corectari de torenti, pe lungimi mai mici de 10 km;
g) lucrari noi de captare a apei, daca debitul prelevat nu depaseste 10 litri/secunda, iar apele evacuate rezultate dupa folosire nu influenteaza calitatea resurselor de apa.
(2) Pentru lucrarile inscrise la alin. (1), inceperea executiei se face in baza notificarii, fara a fi necesar avizul de gospodarire a apelor.
(3) Punerea in functiune a lucrarilor si instalatiilor prevazute la alin. (1), ca si a categoriilor de lucrari privind linii electrice, aparari si consolidari de maluri si albii, rectificari si reprofilari de albii, regularizarea scurgerii pe versanti, corectari de torente si combaterea eroziunii solului se face in baza notificarii catre Regia Autonoma "Apele Romane", cu 20 de zile inainte de aceasta, autorizatia de gospodarire a apelor nefiind necesara.

ART. 55
(1) Autorizatia de gospodarire a apelor se elibereaza in baza constatarii tehnice in teren, in prezenta beneficiarului - cel mai tirziu o data cu receptia investitiilor -, daca sint respectate prevederile legale privind gospodarirea apelor pentru punerea in exploatare a lucrarilor si exactitatea datelor cuprinse in cererea de autorizare si in documentatia anexata la aceasta.
(2) Daca la verificarea in teren se constata lipsuri de natura a nu permite, potrivit prezentei legi, darea in functiune a investitiei, emitentul autorizatiei de gospodarire a apelor va fixa un termen pentru efectuarea remedierilor sau a completarilor necesare. Daca este cazul, emitentul autorizatiei de gospodarire a apelor poate refuza, motivat, eliberarea ei.
(3) Autorizatia de gospodarire a apelor se poate acorda si pe durata limita, daca lipsurile constatate cu ocazia verificarii in teren permit punerea in functiune a investitiei, fara pericol, din punct de vedere al gospodaririi apelor.
(4) Modul de exploatare si intretinere a lucrarilor, constructiilor si instalatiilor se inscrie in regulamentul de exploatare, care face parte integranta din autorizatia de gospodarire a apelor.
(5) Prin autorizatia de gospodarire a apelor, cit si prin actele complementare acesteia, trebuie impuse prevederi specifice privind mijloacele de supraveghere, modalitatile de control tehnic si mijloacele de interventie in caz de incidente, avarii sau accidente si altele asemenea.

ART. 56
(1) Autorizatia de gospodarire a apelor poate fi modificata sau retrasa de catre emitent, fara despagubiri, in urmatoarele cazuri:
a) in interesul salubritatii publice si, in special, daca modificarea sau retragerea este necesara pentru a inlatura o prejudiciere importanta a binelui comunitatii;
b) pentru prevenirea sau asigurarea combaterii efectelor inundatiilor sau, in caz de pericol, pentru securitatea publica;
c) in caz de pericol pentru mediul acvatic si, mai ales, daca mediile acvatice sint supuse unor conditii critice necompatibile cu protejarea acestora;
d) in cazuri de forta majora, datorita schimbarilor naturale privind resursa de apa sau unor calamitati naturale intervenite asupra instalatiilor utilizatorilor;
e) in situatia in care lucrarile sau instalatiile sint abandonate sau nu sint intretinute corespunzator, caz in care detinatorul acestora este obligat ca, din dispozitia Regiei Autonome "Apele Romane", sa le demoleze.
(2) Autorizatia de gospodarire a apelor poate fi modificata sau retrasa in situatii in care apar cerinte noi de apa, care trebuie satisfacute cu prioritate conform prevederilor art. 10 alin. (1), acordindu-se despagubire potrivit legii.
(3) Refuzul eliberarii, precum si orice modificare sau retragere a unei autorizatii de gospodarire a apelor trebuie motivate in scris solicitantului sau titularului de autorizatie, dupa caz, de catre cel care a decis masura respectiva.

ART. 57
Retragerea autorizatiei de gospodarire a apelor atrage dupa sine obligativitatea incetarii activitatii, ca si pierderea drepturilor obtinute in baza prezentei legi.

ART. 58
(1) Autorizatia de gospodarire a apelor poate fi suspendata temporar, fara despagubiri, in urmatoarele cazuri:
a) daca nu s-au respectat conditiile impuse initial;
b) daca lucrarile, constructiile si instalatiile autorizate nu prezinta siguranta in exploatare atit cu privire la rezistenta structurilor, cit si la eficienta tehnologiilor adoptate;
c) pentru abateri repetate sau grave de la conditiile de folosire sau de evacuare a apei, prevazute in autorizatie, precum si in cazul in care utilizatorul nu realizeaza conditiile de siguranta in exploatare, ca si alte masuri stabilite de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si de Regia Autonoma "Apele Romane";
d) in caz de poluare accidentala semnificativa a resurselor de apa, care ameninta sanatatea populatiei ori produce pagube ecologice importante.
(2) In cazul situatiilor prevazute la alin. (1) lit. d), Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului poate dispune si oprirea activitatii poluatorului sau a instalatiei care provoaca poluarea apelor pina la inlaturarea cauzelor.
(3) Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului poate institui un regim de supraveghere speciala, in caz de nerespectare a masurilor stabilite pentru asigurarea conditiilor inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor. Pe toata durata acestui regim, utilizarea si epurarea apei se fac sub controlul direct al personalului anume desemnat de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Toate cheltuielile suplimentare determinate de aplicarea regimului de supraveghere speciala se suporta de titularul autorizatiei de gospodarire a apelor.

ART. 59
(1) Lucrarile si instalatiile supuse autorizarii sau notificarii, potrivit prevederilor prezentei legi, care sint folosite pentru prelevari de apa de suprafata sau subterana ori pentru evacuari in receptori naturali, trebuie sa fie prevazute cu mijloace de masurare a debitelor si volumelor de apa prelevate sau evacuate si de determinare a calitatii apelor evacuate conform prevederilor autorizatiei de gospodarire a apelor.
(2) Detinatorii lucrarilor si instalatiilor supuse autorizarii sau notificarii prevazute la alin. (1) sint obligati sa asigure montarea si functionarea mijloacelor de masurare, sa pastreze pe timp de 5 ani datele obtinute din masuratori si sa le transmita lunar Regiei Autonome "Apele Romane".
(3) Regia Autonoma "Apele Romane" pune la dispozitia persoanelor fizice si persoanelor juridice datele prevazute la alin. (2), cu respectarea dispozitiilor art. 35 alin. (6) si (7).

ART. 60
Avizele si autorizatiile de gospodarire a apelor, precum si refuzul de emitere a acestora pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.

ART. 61
Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului va stabili:
a) procedura si competentele de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor;
b) procedura de modificare sau de retragere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor;
c) procedura de suspendare temporara a autorizatiilor de gospodarire a apelor;
d) procedura de notificare;
e) procedura de instituire a regimului de supraveghere speciala;
f) normativul de continut al documentatiilor tehnice supuse avizarii sau autorizarii.

ART. 62
(1) Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrari cu folosinta complexa pentru a asigura alimentarea cu apa pentru populatie, industrie si irigatii, producerea de energie electrica, apararea impotriva inundatiilor, piscicultura si agrement.
(2) In proiectele de baraje si de indiguiri se vor prevedea, in mod obligatoriu, aparari si consolidari de maluri, rectificari si reprofilari de albii, lucrari de combatere a eroziunii solului.
(3) Barajele si lacurile de acumulare se vor proiecta si executa de unitati de specialitate.
(4) Barajele mici de interes local pot fi executate si de alte unitati, insa numai cu asistenta tehnica si sub controlul permanent al unitatii de specialitate care a elaborat proiectul.

ART. 63
(1) Detinatorii de baraje si lacuri de acumulare, precum si de prize pentru alimentari cu apa, cu sau fara baraj, au obligatia sa intocmeasca regulamente de exploatare si sa respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare se avizeaza de comitetele de bazin, se aproba de Regia Autonoma "Apele Romane" si fac parte integranta din autorizatia de gospodarire a apelor.
(2) Regulamentele de exploatare, elaborate in baza regulamentului-cadru stabilit de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, detaliaza si concretizeaza conditiile generale de exploatare coordonata, pe ansamblul bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrari prevazute la alin. (1).
(3) Regulamentele de exploatare prevazute la alin. (1) se adapteaza, pe etape, in limitele prevederilor autorizatiei de gospodarire a apelor, functie de dinamica cerintelor de apa sau de alte conditii.
(4) Coordonarea exploatarii lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice, indiferent de detinator, se asigura de Regia Autonoma "Apele Romane".
(5) In situatii critice - secete prelungite, ape mari sau altele asemenea - exploatarea unui lac de acumulare se subordoneaza necesitatilor perioadei respective, potrivit regimului stabilit de Regia Autonoma "Apele Romane".

ART. 64
(1) Persoanele juridice care au in administrare sau in exploatare lucrari hidrotehnice sint obligate sa utilizeze prizele, barajele si lacurile de acumulare conform graficelor-dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare, iar, corelat cu producerea de energie, sa asigure si debitele necesare folosintelor industriei, agriculturii si populatiei.
(2) Detinatorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, si ai altor constructii hidrotehnice, au obligatia sa monteze aparatura necesara urmaririi comportarii in timp a acestora, sa-si organizeze sistemul de urmarire si sa realizeze expertizarea lucrarilor la termenele stabilite.

ART. 65
Competentele de aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale si a programelor de exploatare se stabilesc de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.

ART. 66
Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apa diferite de cele inscrise in regulamentul de exploatare, precum si efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevazute in acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispozitia Regiei Autonome "Apele Romane".

Sectiunea a 5-a - Apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice

ART. 67
(1) Apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice reprezinta o activitate de protectie civila a populatiei, de interes national.
(2) In sensul prezentei legi, prin apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice se intelege:
a) masuri de prevenire si de pregatire pentru interventii;
b) masuri operative urgente de interventie dupa declansarea fenomenelor periculoase cu urmari grave;
c) masuri de interventie ulterioara pentru recuperare si restabilire.
(3) Activitatile prevazute la alin. (2) constituie o obligatie pentru toate persoanele fizice si juridice, cu exceptia persoanelor handicapate, a batrinilor si a altor categorii defavorizate.
(4) Elaborarea strategiei si conceptiei de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice revine Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.

ART. 68
(1) Detinatorii cu orice titlu de constructii hidrotehnice ale caror avarieri sau distrugeri pot pune in pericol vieti omenesti si bunuri sau pot aduce prejudicii mediului sint obligati sa doteze aceste lucrari cu aparatura de masura si control necesara pentru urmarirea comportarii in timp a acestora, sa instaleze sisteme de avertizare-alarmare in caz de pericol si sa organizeze activitatea de supraveghere.
(2) Pentru coordonarea, indrumarea si urmarirea activitatii de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare si a altor lucrari hidrotehnice, in vederea exploatarii in siguranta a acestora, pe linga Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului functioneaza Comisia Nationala pentru Siguranta Barajelor si Lucrarilor hidrotehnice, constituita din reprezentanti ai ministerelor, regiilor autonome si institutiilor publice interesate.
(3) Structura, atributiile specifice, competentele si dotarea Comisiei nationale pentru siguranta barajelor si lucrarilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de organizare si functionare, care se elaboreaza de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si se aproba prin hotarire a Guvernului.

ART. 69
(1) Organizarea si conducerea la nivel national a actiunilor de prevenire si aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice se realizeaza, potrivit legii, de catre Comisia centrala de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice, denumita in continuare Comisia centrala, care functioneaza pe linga Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Comisia centrala este constituita din reprezentanti ai ministerelor, regiilor autonome si institutiilor publice interesate.
(2) Comisia centrala conlucreaza permanent si se subordoneaza, in caz de dezastre, Comisiei guvernamentale de aparare impotriva dezastrelor, instituita potrivit legii.

ART. 70
Structura, atributiile specifice, competentele si dotarea Comisiei centrale se stabilesc prin regulament de organizare si functionare care se elaboreaza de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, avizat de Comisia guvernamentala de aparare impotriva dezastrelor si aprobat prin hotarire a Guvernului.

ART. 71
(1) Actiunile operative de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice se organizeaza de comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de aparare impotriva dezastrelor, care functioneaza pe linga prefecturi, si de comisiile comunale, orasenesti si municipale de aparare impotriva dezastrelor, conduse de primari.
(2) Comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de aparare impotriva dezastrelor sint constituite prin ordin al prefectului care indeplineste si functia de presedinte al comisiei. Secretariatul permanent al acestor comisii se asigura de Regia Autonoma "Apele Romane".
(3) Comisiile comunale, orasenesti si municipale de aparare impotriva dezastrelor, se subordoneaza comisiilor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de aparare impotriva dezastrelor si au in componenta un reprezentant al Regiei Autonome "Apele Romane".
(4) La obiectivele care pot fi afectate de inundatii, de fenomene meteorologice periculoase sau de efectele accidentelor la constructii hidrotehnice, indiferent de forma de proprietate, se organizeaza comandamente de aparare conduse de conducatorul acestora. Aceste comandamente sint subordonate direct comisiilor comunale, orasenesti si municipale de aparare impotriva dezastrelor.

ART. 72
(1) Persoanele fizice sau juridice, care au in proprietate sau in folosinta obiective in zone ce pot fi afectate de actiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase sau de accidentele la constructiile hidrotehnice, au obligatia sa asigure intretinerea si exploatarea corespunzatoare a lucrarilor de aparare existente.
(2) In cazul distrugerii sau deteriorarii lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor sau a unor constructii hidrotehnice datorita viiturilor, detinatorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrari au obligatia sa refaca sau sa repare aceste lucrari in cel mai scurt timp posibil.

ART. 73
(1) Cheltuielile pentru actiunile operative, de interes public, de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice, precum si cele pentru constituirea stocului de materiale si mijloace de aparare, se prevad si se finanteaza, dupa caz, din bugetul de stat, din bugetele locale si din surse proprii ale persoanelor fizice si ale persoanelor juridice.
(2) In cazul in care sumele prevazute in bugetul local al unui judet sau al unei localitati, in care au avut loc inundatii, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la constructii hidrotehnice, sint insuficiente pentru combaterea si inlaturarea efectelor acestora, ele urmeaza sa fie asigurate din Fondul de interventie prevazut in bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului si cu avizul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.

ART. 74
(1) Regulamentul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice si Normativul-cadru de dotare cu materiale si mijloace de aparare operativa impotriva inundatiilor si gheturilor se elaboreaza de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu consultarea Comisiei centrale si a comitetelor de bazin, se avizeaza de Comisia guvernamentala de aparare impotriva dezastrelor si se aproba prin hotarire a Guvernului.
(2) Aplicarea masurilor operative de aparare se realizeaza in mod unitar, pe baza planurilor de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase sau accidentelor la constructii hidrotehnice, care se elaboreaza pe bazine hidrografice, judete si localitati, precum si la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente.
(3) Elaborarea planurilor de aparare prevazute la alin. (2) se va face cu luarea in considerare a planurilor de amenajare a teritoriului si a restrictionarii regimului de constructii si cu consultarea persoanelor fizice si persoanelor juridice interesate.
(4) Coordonarea operativa a activitatii de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice revine Regiei Autonome "Apele Romane".
(5) Prefectul judetului in care se afla sediul filialei bazinale a Regiei Autonome "Apele Romane" are atributii de coordonare a activitatii de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice pe bazinul hidrografic respectiv.

ART. 75
(1) Pentru a evita producerea unor calamitati in perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, functionarea acumularilor nepermanente la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar Comisia centrala poate aproba inundarea dirijata a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de aparare, precum si a incintelor indiguite, realizate lateral unui curs de apa.
(2) Detinatorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de aparare, ca si ai celor situate in incinte indiguite sint obligati sa permita inundarea temporara, in mod dirijat, a acestora.
(3) Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporara a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despagubiti din fondul de asigurare, in conditiile legii. Valorile despagubirilor se propun de prefecti, se avizeaza de Comisia centrala si se aproba prin hotarire a Guvernului.

ART. 76
(1) In scopul asigurarii stabilitatii si integritatii digurilor, barajelor si a altor lucrari de aparare impotriva actiunilor distructive ale apelor, se interzic:
a) extragerea pamintului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrari de aparare, ca si din zonele de protectie a acestora;
b) plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje si pe alte lucrari de aparare;
c) pasunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau in albii minore, in zonele in care sint executate lucrari hidrotehnice si in zonele de protectie a acestora;
d) realizarea de balastiere sau lucrari de excavare in albie, in zona captarilor de apa din riu, a captarilor cu infiltrare prin mal, a subtraversarilor de conducte sau alte lucrari de arta.
(2) Cu acordul Regiei Autonome "Apele Romane" sint permise:
a) depozitarea de materiale si executarea de constructii pe diguri, baraje si in zona altor lucrari de aparare;
b) circulatia cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de actiuni;
c) traversarea sau strapungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrari de aparare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicatii, cu alte constructii sau instalatii care pot slabi rezistenta lucrarilor sau pot impiedica actiunile de aparare.
(2) Efectuarea lucrarilor prevazute la alin. (2) lit. c) se realizeaza sub supravegherea Regiei Autonome "Apele Romane".

Sectiunea a 6-a - Participarea publicului

ART. 77
(1) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi privind protectia apelor de suprafata si subterane, precum si pentru asigurarea alimentarii cu apa, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului poate lua masuri ce afecteaza interesele utilizatorilor de apa, ale riveranilor sau publicului, numai dupa consultarea acestora, cu exceptia unor situatii speciale, cum ar fi secete, inundatii sau altele asemenea.
(2) In vederea realizarii consultarii prevazute la alin. (1), Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si, dupa caz, Regia Autonoma "Apele Romane" sau filialele sale bazinale vor publica in ziarul local o informare cu privire la masurile propuse. Aceeasi informare se va transmite si utilizatorilor de apa, riveranilor, precum si oricarei alte persoane ce ar putea fi afectata.
(3) Masurile propuse, ca si orice documentatie de fundamentare a acestora se vor tine la dispozitia publicului de catre unitatile prevazute la alin. (2).
(4) Comentariile, observatiile sau propunerile scrise asupra masurilor propuse se vor transmite celui care a facut informarea, in termen de cel mult 45 de zile de la data publicarii acesteia.
(5) In cazul propunerii unor masuri speciale, importante sau controversate, emitentul informarii va organiza o dezbatere publica a acesteia, dupa 60 de zile de la publicarea informarii.
(6) Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului sau, dupa caz, Regia Autonoma "Apele Romane" va analiza toate observatiile si propunerile facute, inainte de a lua o hotarire. Textul hotaririi si al motivatiei acesteia vor fi puse la dispozitia publicului.
(7) Procedura privind participarea utilizatorilor de apa, riveranilor si publicului la activitatile de consultare va fi stabilita de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.


CAP. 4 - Controlul activitatii de gospodarire a apelor

ART. 78
(1) Activitatea de gospodarire a apelor si respectarea prevederilor prezentei legi sint supuse controlului de specialitate.
(2) In cadrul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului functioneaza Inspectia de stat a apelor, cu atributii de inspectie si de control al aplicarii prevederilor prezentei legi.
(3) In scopul indeplinirii atributiilor de control, personalul de gospodarire a apelor, precum si imputernicitii Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, dupa declinarea identitatii si calitatii, au dreptul:
a) de acces la ape, in zonele din lungul apelor, ca si in orice alt loc, unitate sau instalatie, indiferent de detinatorul sau proprietarul acestora, pentru a face constatari privind respectarea reglementarilor si aplicarea masurilor de gospodarire a apelor;
b) de a controla lucrarile, constructiile, instalatiile sau activitatile care au legatura cu apele si de a verifica daca acestea sint realizate si exploatate in conformitate cu prevederile legale specifice si cu respectarea avizelor sau a autorizatiilor de gospodarire a apelor, dupa caz;
c) de a verifica instalatiile de masurare a debitelor, de a recolta probe de apa si de a examina, in conditiile legii, orice date sau documente necesare controlului;
d) de a constata faptele care constituie contraventii sau infractiuni in domeniul gospodaririi apelor si de a incheia documentele, potrivit legii.
(4) Imputernicitii Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului cu efectuarea actiunilor de control in unitati cu caracter special vor primi aprobarea si de la ministerele care coordoneaza unitatile respective.
(5) Pe caile navigabile si in porturi, atributiile de cercetare, constatare, control si sanctionare privind respectarea reglementarilor in domeniul protectiei apelor revin personalului imputernicit de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, impreuna cu Ministerul Transporturilor.

ART. 79
Autoritatile administratiei publice centrale si locale sint obligate sa asigure sprijinul salariatilor Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Regiei Autonome "Apele Romane" si imputernicitilor acestora, precum si sa asigure, in perioadele de ape mari si inundatii, efectuarea continua a observatiilor, masuratorilor si transmiterii informatiilor.


CAP. 5 - Mecanismul economic in domeniul apelor

ART. 80
(1) Apa constituie o resursa naturala cu valoare economica in toate formele sale de utilizare. Conservarea, refolosirea si economisirea apei sint incurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifesta o preocupare constanta in protejarea cantitatii si calitatii apei, precum si prin aplicarea de penalitati celor care risipesc sau polueaza resursele de apa.
(2) Mecanismul economic specific domeniului gospodaririi cantitative si calitative a apelor include sistemul de plati, bonificatii si penalitati ca parte a modului de finantare a dezvoltarii domeniului si de asigurare a functionarii pe principii economice a Regiei Autonome "Apele Romane".
(3) Metodologia de fundamentare a sistemului de plati in domeniul apelor, precum si procedura de elaborare a acestora se stabilesc de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu avizul Ministerului Finantelor.
(4) Sistemul de plati prevazut la alin. (2) se bazeaza pe regula: beneficiarul plateste, in functie de serviciile prestate si de cele privind folosirea rationala a resurselor de apa, care asigura:
a) stimularea economica a utilizarii durabile si a protectiei calitatii apelor;
b) diferentierea teritoriala a preturilor si tarifelor pe categorii de surse si de utilizatori, ca urmare a conditiilor diferite de asigurare a apei, in masura in care sistemul asigura venituri si cheltuieli echilibrate;
c) corectarea nivelului preturilor si tarifelor in functie de dinamica generala a preturilor;
d) transmiterea la utilizatori a influentelor economice determinate de activitatile de asigurare a surselor de apa din punct de vedere cantitativ si calitativ;
e) minimalizarea costurilor de productie prin stimularea economica a pretului, in scopul asigurarii maximului de profit social;
f) reflectarea in preturi a cererii de debit si de volum de apa.

ART. 81
(1) Sistemul de plati, bonificatiile si penalitatile specifice activitatii de gospodarire a apelor se aplica tuturor utilizatorilor.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica la apa tranzitata pentru navigatie pe caile navigabile artificiale, precum si persoanelor fizice care folosesc apa conform art. 9 alin. (2).
(3) Regia Autonoma "Apele Romane" este singurul furnizor al apei prelevate direct din sursele de apa de suprafata, naturale sau amenajate, indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii si din sursele subterane, cu exceptia apelor geotermale, precum si de produse si servicii specifice de gospodarire a apelor, pe baza de contracte incheiate in acest scop.
(4) Pentru activitatile mentionate la alin. (3), Regia Autonoma "Apele Romane" este singura in drept sa aplice sistemul de plati specific gospodaririi apelor.
(5) Pentru apa tratata livrata sau pentru alte servicii de gospodarire a apelor decit cele specifice, furnizor sau prestator sint persoanele fizice si juridice care, dupa caz, au in administrare lucrarile hidrotehnice sau care presteaza serviciile de gospodarire a apelor.

ART. 82
(1) Bonificatiile se acorda utilizatorilor de apa care demonstreaza, constant, o grija deosebita pentru folosirea rationala si pentru protectia calitatii apelor, evacuind, o data cu apele uzate epurate, substante impurificatoare cu concentratii si in cantitati mai mici decit cele inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor.
(2) Penalitatile se aplica acelor utilizatori de apa la care se constata abateri de la prevederile contractelor prevazute la art. 81 alin. (3) atit pentru depasirea cantitatilor de apa prelevate, cit si a concentratiilor si cantitatilor de substante impurificatoare evacuate.
(3) Regia Autonoma "Apele Romane" este singura in drept sa constate cazurile in care se acorda bonificatii sau se aplica penalitati. Bonificatiile se acorda cu aprobarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.

ART. 83
Sistemul de plati, bonificatii si penalitati, precum si categoriile de produse si servicii de gospodarire a apelor se stabilesc prin hotarire a Guvernului.

ART. 84
(1) In scopul participarii la finantarea de investitii in lucrari si masuri cu contributie importanta la imbunatatirea asigurarii surselor de apa, la protectia calitatii apelor, precum si la cheltuielile pentru intocmirea de studii si cercetari aplicative in domeniul apelor, se constituie un fond special, extrabugetar, denumit Fondul apelor.
(2) Fondul apelor se constituie din taxele si tarifele pentru serviciile de avizare si autorizare, stabilite conform legii, precum si din penalitatile prevazute la art. 82 alin. (2).
(3) Fondul apelor este gestionat prin buget separat, elaborat de Regia Autonoma "Apele Romane" si aprobat de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, care stabileste si metodologia de intocmire a acestui buget, cu avizul Ministerului Finantelor.
(4) Fondul apelor, impreuna cu alte surse, va fi folosit pentru sustinerea financiara a:
a) realizarii Sistemului national de supraveghere cantitativa si calitativa a resurselor de apa;
b) dotarii retelelor de laboratoare, de transmisiuni si informationale aferente acestuia;
c) participarii la realizarea sau modernizarea statiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate pentru imbunatatirea calitatii resurselor de apa;
d) realizarii lucrarilor publice de interes local cu efect social deosebit si pentru care autoritatile locale nu au suficiente resurse financiare;
e) realizarii lucrarilor publice privind apararea de inundatii, a celor de actiune, prevenire si combatere a calamitatilor naturale datorate excesului sau lipsei de apa;
f) dotarii sistemului informational hidrologic si operativ decizional in domeniul gospodaririi apelor;
g) inlaturarii avariilor sau pentru punerea in siguranta a constructiilor hidrotehnice de interes national sau local, cum ar fi baraje, diguri etc.;
h) realizarii lucrarilor de protectie a bazinelor hidrografice impotriva colmatarii;
i) realizarii studiilor pentru cunoasterea evolutiei si gestiunii resurselor de apa;
j) acordarii bonificatiilor pentru cei care au rezultate deosebite in protectia impotriva epuizarii si degradarii resurselor de apa;
k) activitatii comitetului de bazin.

ART. 85
Finantarea investitiilor privind lucrarile, constructiile sau instalatiile de gospodarire a apelor se asigura, total sau partial, dupa caz, din:
a) bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrari declarate de utilitate publica, potrivit legii;
b) fondurile utilizatorilor de apa;
c) fondul de dezvoltare al Regiei Autonome "Apele Romane";
d) fonduri obtinute prin credite sau prin emitere de obligatiuni, garantate de Guvern sau de autoritatile administratiei publice locale, pentru lucrari de utilitate publica sau pentru asociatii de persoane care vor sa execute astfel de lucrari;
e) Fondul apelor.


CAP. 6 - Sanctiuni

ART. 86
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.

ART. 87
Constituie contraventii in domeniul apelor urmatoarele fapte, daca nu sint savirsite in astfel de conditii incit, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:
1) executarea sau punerea in functiune de lucrari construite pe ape sau care au legatura cu apele, precum si modificarea sau extinderea acestora, fara respectarea avizului sau a autorizatiei de gospodarire a apelor;
2) exploatarea sau intretinerea lucrarilor construite pe ape sau care au legatura cu apele, fara respectarea prevederilor autorizatiei de gospodarire a apelor;
3) folosirea resurselor de apa de suprafata sau subterane in diferite scopuri, fara respectarea prevederilor autorizatiei de gospodarire a apelor, cu exceptia satisfacerii necesitatilor gospodariei proprii;
4) evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum si descarcarea de reziduuri si orice alte materiale in resursele de apa, fara respectarea prevederilor avizului sau a autorizatiei de gospodarire a apelor;
5) extragerea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, canalelor, lacurilor, pe de plaja sau de pe faleza marii, fara aviz sau autorizatie de gospodarire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestora;
6) extragerea agregatelor minerale din rezerve neomologate sau in afara perimetrelor marcate, peste limita cantitatii maxime de 5.000 mc pe an;
7) nerespectarea de catre agentii economici a obligatiei de a solicita autorizatia de gospodarire a apelor, la termenele stabilite;
8) nerespectarea, de catre producatorii de informatii ce pot constitui Fondul national de date de gospodarirea apelor, a obligatiilor de a pastra aceste date si de a le furniza conform prevederilor prezentei legi;
9) amplasarea in albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte, fara avizul de amplasament, precum si fara avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor sau fara respectarea masurilor de protectie impotriva inundatiilor;
10) neintretinerea corespunzatoare a malurilor sau a albiilor in zonele stabilite, de catre cei carora li s-a recunoscut un drept de folosinta a apei sau de catre detinatorii de lucrari;
11) nerespectarea de catre persoanele fizice si persoanele juridice a regimului impus in zonele de protectie;
12) nerespectarea de catre utilizatorii de apa a obligatiilor legale care le revin privind gospodarirea rationala a apei, intretinerea si repararea instalatiilor proprii sau a celor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare-epurare;
13) neasigurarea intretinerii si exploatarii statiilor si instalatiilor de prelucrare a calitatii apelor la capacitatea autorizata, lipsa de urmarire, prin analize de laborator, a eficientei acestora si de interventie operativa in caz de neincadrare in normele de calitate si in limitele inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor;
14) evacuarea apelor de mina sau de zacamint in cursurile de apa fara asigurarea epurarii corespunzatoare a acestora, astfel incit sa fie respectate limitele admise pentru evacuare in receptorii de suprafata;
15) folosirea, transportul, minuirea si depozitarea de reziduuri sau de substante chimice, fara asigurarea conditiilor de evitare a poluarii, directa sau indirecta, a apelor de suprafata sau subterane;
16) practicarea, in lacurile de acumulare folosite ca surse pentru alimentari cu apa potabila, a pisciculturii in regim de furajare a pestilor;
17) topirea teiului, cinepii, inului sau a altor plante textile, fara avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor si in afara locurilor anume destinate si amenajate in aceste scopuri;
18) depozitarea in albii sau pe malurile cursurilor de apa, ale canalelor, lacurilor, baltilor si pe faleza marii, pe baraje si diguri sau in zonele de protectie a acestora a materialelor de orice fel;
19) spalarea, in cursurile de apa sau in lacuri si pe malurile acestora, a vehiculelor si autovehiculelor, a altor utilaje si agregate mecanice;
20) spalarea, in cursurile de apa sau in lacuri si pe malurile acestora, a animalelor domestice, dezinfectate cu substante toxice, a obiectelor de uz casnic prin folosirea detergentilor si a ambalajelor ce au continut pesticide sau alte substante periculoase;
21) varsarea sau aruncarea in instalatii sanitare sau in retele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substantelor periculoase;
22) deversarea apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor sau ale obiectivelor industriale, cu nerespectarea conditiilor stabilite de detinatorii acestora, ca si lipsa preepurarii locale a acestor ape;
23) folosirea de canale deschise, pentru scurgerea apelor fecaloid-menajere sau a apelor cu continut toxic;
24) nerespectarea, de catre persoanele fizice si juridice, a reglementarilor legale in vigoare, in cazurile de poluare a apelor nationale navigabile de catre nave sau instalatii plutitoare, sub orice pavilion;
25) inexistenta, la utilizatorii de apa, a planurilor proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale sau neaplicarea acestora;
26) neanuntarea unitatilor de gospodarire a apelor cu privire la producerea unei poluari accidentale, de catre utilizatorii care au produs-o;
27) neluarea de masuri operative, de catre utilizatorul de apa care a produs poluarea accidentala, pentru inlaturarea cauzelor si efectelor acesteia;
28) nerespectarea, de catre persoane fizice si persoane juridice, a restrictiilor in folosirea apelor si a altor masuri, stabilite pentru perioadele de seceta, ape mari sau calamitati;
29) inexistenta planurilor de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice, la nivel de obiectiv, precum si nerespectarea acestora si a planurilor locale de aparare;
30) obturarea sau blocarea, sub orice forma, precum si scoaterea din functiune, in orice mod, a constructiilor si instalatiilor de descarcare a apelor mari;
31) plantarea, taierea ori distrugerea arborilor, arbustilor, tufelor, a culturilor perene si puietilor din albiile cursurilor de apa, din cuvetele lacurilor de acumulare si de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri si din zonele de protectie a acestora;
32) plantarea de stilpi pe baraje si diguri, fara avizul de gospodarire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;
33) pasunatul in zonele de protectie a cursurilor de apa;
34) distrugerea sau deteriorarea unitatilor si instalatiilor retelei nationale de observatii, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor insemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a statiile de determinare automata a calitatii apelor si a altora asemenea;
35) instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale riurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrari hidrotehnice ori in zonele de protectie a acestora, fara avizul de gospodarire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia, ori fara notificarea unor astfel de activitati;
36) efectuarea de sapaturi pe maluri si in albiile cursurilor de apa sau ale canalelor pentru executarea de lucrari de traversare sau alte lucrari hidrotehnice, fara avizul de gospodarire a apelor sau cu nerespectarea acestuia;
37) circulatia cu vehicule, trecerea cu animale sau stationarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu exceptia locurilor anume destinate in acest scop sau pentru interventii operative;
38) intretinerea necorespunzatoare a lucrarilor de captare, acumulare si distributie a apei, a lucrarilor de protectie a albiilor si malurilor, a celor de prevenire si combatere a actiunii distructive a apelor;
39) inexistenta la lucrarile de barare a cursurilor de apa a instalatiilor care sa asigure in aval debitele salubre si debitele de servitute, precum si migrarea ihtiofaunei;
40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare si prizelor de apa, precum si neasigurarea debitelor salubre si a debitelor de servitute;
41) inexistenta sau nefunctionarea puturilor de observatie si control pentru urmarirea poluarii apelor subterane, datorita apelor uzate rezultate din activitatea proprie;
42) inexistenta dispozitivelor sau a aparaturii de masura si control al debitelor de apa captate sau evacuate;
43) inexistenta dispozitivelor sau a aparaturii de urmarire a comportarii in timp a lucrarilor hidrotehnice si de alarmare in caz de pericol;
44) intretinerea necorespunzatoare a dispozitivelor sau aparaturii de masura si control al debitelor de apa captate sau evacuate, precum si a aparaturii de urmarire a comportarii in timp a lucrarilor hidrotehnice si de alarmare in caz de pericol;
45) refuzul persoanelor fizice si juridice de a prezenta avizele si autorizatiile de gospodarire a apelor sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv de a participa la control cu reprezentanti de specialitate;
46) refuzul de a permite, personalului cu atributii de serviciu in gospodarirea apelor si celor cu drept de control, accesul la ape, pe terenurile si incintele utilizatorilor de apa sau ale detinatorilor de lucrari, precum si in orice alt loc unde este necesar a efectua constatari, a monta si a intretine aparatura de masura si control, a preleva probe de apa sau a interveni in aplicarea prevederilor legale;
47) neaducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse anterior, precum si a solicitarilor legale ale Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si ale Regiei Autonome "Apele Romane";
48) autorizarea lucrarilor prevazute la art. 48 fara a fi indeplinite conditiile pentru prevenirea poluarii apelor, conform prevederilor legale in vigoare, sau retragerea nejustificata a autorizatiei de gospodarire a apelor;
49) neprimirea sub orice forma, de catre detinatorii terenurilor din aval, a apelor ce se scurg in mod natural de pe terenurile situate in amonte;
50) executarea de constructii sau instalatii supraterane in zonele de protectie a platformelor meteorologice;
51) neparticiparea la actiunile de aparare impotriva inundatiilor, de combatere a secetei sau a altor calamitati naturale;
52) inexistenta instalatiilor de stocare, epurare si a racordurilor de descarcare in instalatii de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalatii plutitoare, sub orice pavilion;
53) bransarea locuintelor la reteaua de alimentare cu apa centralizata, fara existenta sau realizarea retelelor de canalizare a statiei de epurare.

ART. 88
(1) Contraventiile prevazute la art. 87, savirsite de persoanele fizice si persoanele juridice, se sanctioneaza, dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 2.000.000 lei la 3.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 pct. 5), 6), 9), 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35) si 52);
b) cu amenda de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51);
c) cu amenda de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 250.000 lei la 500.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42) si 53);
(2) Cuantumul amenzilor se actualizeaza prin hotarire a Guvernului.

ART. 89
Amenzile aplicate persoanelor fizice sau persoanelor juridice straine se platesc in lei, la cursul de schimb valutar in momentul efectuarii platii.

ART. 90
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 88 se fac de catre:
a) inspectorii din Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si din Regia Autonoma "Apele Romane";
b) directorii filialelor bazinale ale Regiei Autonome "Apele Romane" si salariatii imputerniciti de acestia;
c) alte persoane imputernicite de conducerea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului;
d) inspectorii din agentiile de protectie a mediului.

ART. 91
Contraventiilor prevazute de prezenta lege le sint aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia prevederilor art. 26 alin. 1 si 3.

ART. 92
(1) Evacuarea, aruncarea sau injectarea in apele de suprafata sau subterane, in apele maritime interioare sau in apele marii teritoriale de ape uzate, deseuri, reziduuri sau produse de orice fel, care contin substante in stare solida, lichida sau gazoasa, bacterii sau microbi, in cantitati sau concentratii care pot schimba caracteristicile apei, facind-o astfel daunatoare pentru sanatatea si integritatea corporala a persoanelor, pentru viata animalelor si mediul inconjurator, pentru productia agricola sau industriala ori pentru fondul piscicol, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani.
(2) Savirsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

ART. 93
(1) Executarea, modificarea sau extinderea lucrarilor, constructiilor sau instalatiilor pe ape sau care au legatura cu apele, fara avizul de gospodarire a apelor sau fara notificarea unor astfel de lucrari, si darea in exploatare de unitati fara punerea in functiune concomitenta a retelelor de canalizare si a statiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate, potrivit prevederilor autorizatiei de gospodarire a apelor, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2) Savirsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

ART. 94
(1) Utilizarea resurselor de apa in diferite scopuri fara autorizatia de gospodarire a apelor, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 9 alin. (2), sau fara notificarea activitatii, dupa caz, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2) Savirsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

ART. 95
(1) Exploatarea sau intretinerea lucrarilor construite pe ape sau care au legatura cu apele, desfasurarea activitatilor de topire a teiului, cinepii, inului si a altor plante textile, de tabacire a pieilor si de extragere a agregatelor minerale, fara autorizatia de gospodarire a apelor, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2) Savirsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

ART. 96
(1) Exploatarea de agregate minerale in zonele de protectie sanitara a surselor de apa, in zonele de protectie a albiilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice, constructiilor si instalatiilor hidrometrice sau instalatiilor de masurare automata a calitatii apelor constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2) Savirsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

ART. 97
(1) Utilizarea fara autorizatia de gospodarire a apelor a albiilor minore, precum si a plajei si tarmului marii in alte scopuri decit cele de imbaiere sau plimbare constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2) Savirsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

ART. 98
(1) Continuarea activitatii dupa pierderea drepturilor obtinute in baza prezentei legi constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2) Savirsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

ART. 99
(1) Restringerea utilizarii apei potabile pentru populatie in folosul altor activitati sau depasirea cantitatii de apa alocate, daca are un caracter sistematic sau a produs o perturbare in activitatea unor unitati de ocrotire sociala ori a creat neajunsuri in alimentarea cu apa a populatiei, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei.
(2) Savirsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.

ART. 100
(1) Poluarea in orice mod a resurselor de apa, daca are un caracter sistematic si produce daune utilizatorilor de apa din aval, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2) Savirsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

ART. 101
(1) Depozitarea si folosirea de ingrasaminte chimice, pesticide sau alte substante toxice periculoase in zonele de protectie, instituite conform prevederilor prezentei legi, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2) Savirsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

ART. 102
(1) Depozitarea in albia majora a combustibilului nuclear sau a deseurilor rezultate din folosirea acestuia constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani.
(2) Savirsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

ART. 103
(1) Distrugerea, deteriorarea si manevrarea de catre persoane fizice neautorizate a stavilarelor, gratarelor, vanelor, barierelor, altor constructii si instalatii hidrotehnice constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei.
(2) Savirsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.

ART. 104
(1) Efectuarea de sapaturi, gropi sau santuri in baraje, diguri sau in zonele de protectie a acestor lucrari, ca si extragerea pamintului sau a altor materiale din lucrarile de aparare, fara avizul de gospodarire a apelor sau cu nerespectarea acestuia, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei.
(2) Savirsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.

ART. 105
(1) Fapta savirsita contra unei colectivitati, prin otravire in masa, provocare de epidemii sau de alte consecinte deosebit de grave, ca urmare a otravirii sau a infectarii apei, se pedepseste potrivit Codului penal.
(2) Tentativa se pedepseste.

ART. 106
Infractiunile prevazute de prezenta lege se constata de catre organele abilitate, precum si de catre personalul prevazut la art. 90, care inainteaza actul de constatare la organul local de cercetare penala.


CAP. 7 - Dispozitii tranzitorii si finale

ART. 107
(1) Pentru lucrarile existente pe ape sau in legatura cu apele, neautorizate, utilizatorii de apa sau detinatorii lucrarilor respective vor intocmi documentele necesare si vor solicita autorizatia de gospodarire a apelor in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(2) Pentru echiparea instalatiilor existente, in conformitate cu prevederile art. 59 alin. (1), utilizatorii de apa vor elabora programe etapizate in functie de impactul cantitativ si calitativ asupra resurselor de apa. Nerespectarea termenelor prevazute in programele etapizate conduce la aplicarea in sistem pausal a mecanismului economic in domeniul apelor, la capacitatea totala a instalatiilor de prelevare sau evacuare.
(3) Utilizatorii de apa, care la data intrarii in vigoare a prezentei legi nu sint dotati cu statii sau instalatii de epurare ori ale caror instalatii existente necesita completari, extinderi, retehnologizari sau optimizari functionale, sint obligati sa realizeze si sa puna in functiune statii si instalatii de epurare la capacitate si cu eficienta corespunzatoare, pe baza unui program etapizat intocmit in raport cu marimea impactului evacuarii asupra resurselor de apa.
(4) Programele etapizate prevazute la alin. (2) si (3) se intocmesc de catre utilizatorii de apa, in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se avizeaza de Regia Autonoma "Apele Romane" si se aproba de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(5) Programele etapizate au putere juridica.
(6) Nerespectarea prevederilor alin. (2), (3) si (4) poate determina luarea masurilor de incetare a activitatii utilizatorilor de apa.

ART. 108
(1) Autorizatiile de gospodarire a apelor, eliberate inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi, isi pastreaza valabilitatea numai daca sint reconfirmate de catre Regia Autonoma "Apele Romane", in baza verificarii indeplinirii tuturor conditiilor necesare pentru autorizare.
(2) In termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, titularii de autorizatii de gospodarire a apelor vor solicita reconfirmarea acestora, in baza unei documentatii tehnice intocmite conform prevederilor art. 52.
(3) In cazul in care autorizatia de gospodarire a apelor nu poate fi reconfirmata din motive justificate, titularul acesteia va intocmi un program etapizat, care va fi aprobat si urmarit de Regia Autonoma "Apele Romane". Neaducerea la indeplinire a prevederilor programului aprobat determina incetarea activitatii utilizatorilor de apa.

ART. 109
Salariatii Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si ai Regiei Autonome "Apele Romane" au dreptul sa poarte uniforma, al carei model va fi aprobat prin hotarire a Guvernului.

ART. 110
Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului este in drept sa emita norme, normative si ordine cu caracter obligatoriu in domeniul apelor. Actele de reglementare prevazute de prezenta lege vor fi elaborate de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

ART. 111
Regimul apelor minerale si geotermale va fi reglementat prin lege speciala.

ART. 112
Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Pe aceeasi data, Legea apelor nr. 8/1974, art. 8, 24, 25 si 34 din Legea nr. 12/1974 privind piscicultura si pescuitul, art. 44 din Legea drumurilor nr. 13/1974, Legea nr. 5/1989 privind gospodarirea rationala si protectia apelor, Decretul Consiliului de Stat nr. 155/1975 privind organizarea apararii impotriva efectelor fenomenelor meteorologice periculoase, publicat in Buletinul Oficial nr. 137 din 29 decembrie 1975, Decretul Consiliului de Stat nr. 414/1979 privind stabilirea valorilor limita admisibile ale principalelor substante poluante din apele uzate inainte de evacuarea acestora, Decretul Consiliului de Stat nr. 974/1968 privind conditiile de extragere a substantelor minerale utile pentru constructii din carierele si balastierele aflate in administrarea directa a comitetelor executive si a birourilor executive ale consiliilor populare, Decretul Consiliului de Stat nr. 230/1981 privind stabilirea zonelor de protectie in jurul platformelor de observatii meteorologice, Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1.397/1975 privind repartizarea bazinelor piscicole proprietate de stat intre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, Hotarirea Guvernului nr. 138 din 1 aprilie 1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor in domeniul apelor, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.

Aceasta lege a fost adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din 11 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei.


ANEXA 1

DEFINITIILE
termenilor tehnici folositi in cuprinsul legii

In sensul prezentei legi, prin termenii inscrisi mai jos, se intelege:
1. acumulare nepermanenta: acumulare realizata prin bararea unui curs de apa sau ca incinta laterala indiguita, avind rol numai pentru atenuarea viiturilor;
2. agregate minerale: material inert granular (nisip, pietris, bolovanis etc.) de natura minerala, utilizat ca material de constructie, existent in albiile si malurile cursurilor de apa, ale lacurilor, precum si pe tarmul marii;
3. albie minora: suprafata de teren ocupata permanent sau temporar de apa, care asigura curgerea nestingherita, din mal in mal, a apelor la niveluri obisnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturala a apelor;
4. albie majora: portiunea de teren din valea naturala a unui curs de apa, peste care se revarsa apele mari, la iesirea lor din albia minora;
5. ape nationale navigabile:
a) apele maritime considerate, potrivit legii, ape maritime interioare;
b) fluviile, riurile, canalele si lacurile din interiorul tarii, pe sectoarele lor navigabile;
c) apele navigabile de frontiera, de la malul roman pina la linia de frontiera;
6. ape uzate: ape provenind din activitati casnice, sociale sau economice, continind substante poluante sau reziduuri care-i alterneaza caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale, precum si ape de ploaie ce curg pe terenuri poluante;
7. bazin hidrografic: unitate fizico-geografica ce inglobeaza reteaua hidrografica pina la cumpana apelor;
8. cadastrul apelor: activitatea privind inventarierea, clasificarea, evidenta si sinteza datelor referitoare la reteaua hidrografica, resursele de apa, lucrarile de gospodarire a apelor, precum si la prelevarile si restitutiile de apa;
9. debit salubru: debitul minim necesar intr-o sectiune pe un curs de apa, pentru asigurarea conditiilor naturale de viata ale ecosistemelor acvatice existente;
10. debit de servitute: debitul minim necesar a fi lasat permanent intr-o sectiune pe un curs de apa, in aval de o lucrare de barare, format din debitul salubru si debitul minim necesar utilizatorilor de apa din aval;
11. deseu: orice substanta in stare solida sau lichida, provenita din procese de productie sau din activitati casnice si sociale, care nu mai poate fi utilizata conform destinatiei initiale si care, in vederea unei eventuale reutilizari in alte scopuri sau pentru limitarea efectelor poluante, necesita masuri de depozitare si pastrare;
12. drept de folosinta a apelor: dreptul recunoscut de lege oricarei persoane de a folosi resursele de apa;
13. faleza marii: mal inalt si abrupt al unei mari;
14. fond piscicol: totalitatea populatiilor piscicole si a celorlalte resurse naturale de hrana ce constituie fauna acvatica a bazinelor piscicole;
15. gospodarirea apelor: activitatile care, printr-un ansamblu de mijloace tehnice si masuri legislative, economice si administrative, conduc la cunoasterea, utilizarea, valorificarea rationala, mentinerea sau imbunatatirea resurselor de apa pentru satisfacerea nevoilor sociale si economice, la protectia impotriva epuizarii si poluarii acestor resurse, precum si la prevenirea si combaterea actiunilor distructive ale apelor;
16. informatii de gospodarire a apelor: caracteristicile cantitative si calitative ale resurselor de apa, zonele inundabile, degradarile albiilor si malurilor, lucrarile de amenajare a bazinelor hidrografice si alte lucrari care au legatura cu apele, inclusiv sursele de poluare si lucrarile pentru protectia calitatii apelor si alte elemente caracteristice naturale sau antropice, precum si drepturile de utilizare a apelor;
17. mal: portiune ingusta de teren, de regula in panta, de-a lungul unei ape;
18. nivel mediu al apei: pozitia curbei suprafetei libere a apei, raportata la un plan de referinta, corespunzatoare tranzitarii prin albie a debitului mediu pe o perioada indelungata (debit-modul);
19. plaja marii: portiunea de teren din vecinatatea marii, cuprinsa intre cota cea mai scazuta a apei si limita terenului neafectat de dinamica mediului acvatic;
20. poluare: orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste o limita admisibila stabilita, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect de activitati umane, care o fac improprie pentru o folosire normala in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea;
21. recirculare: refolosirea apei in cadrul unei folosinte, in scopul reducerii volumului de apa proaspata prelevata din sursa;
22. resurse de apa: apele de suprafata alcatuite din cursurile de apa cu deltele lor, lacuri, balti, apele maritime interioare si marea teritoriala, precum si apele subterane de pe teritoriul tarii, in totalitatea lor;
23. schema-cadru de amenajare si gospodarire a apelor: documentatia de gospodarire a apelor, care prezinta modelul sistemului de gospodarire a apelor, cuprinzind reteaua hidrografica, lucrarile de gospodarire a apelor si prelevarile-evacuarile aferente folosintelor, analizate in diferite scenarii si etape de dezvoltare economico-sociala a spatiului hidrografic respectiv, precum si modul de protectie, mentinere sau imbunatatire a calitatii apelor;
24. statii si instalatii de corectare a calitatii apelor: statii de tratare pentru obtinerea de apa potabila sau industriala; statii/instalatii de preepurare/epurare a apelor uzate;
25. unitate de gospodarire a apelor: orice forma organizatorica din structura Regiei Autonome "Apele Romane";
26. utilizator de apa: orice persoana fizica sau persoana juridica care, in activitatile sale, foloseste apa, luciul de apa sau valorifica fructul acesteia;
27. zona de protectie: zona adiacenta cursurilor de apa, lucrarilor de gospodarire a apelor, constructiilor si instalatiilor aferente, in care se introduc, dupa caz, interdictii sau restrictii privind regimul constructiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a constructiilor, respectiv pentru prevenirea poluarii resurselor de apa;
28. zona umeda: intinderi de balti, mlastini, turbarii ai alte suprafete ocupate permanent sau temporar de ape statatoare sau curgatoare, dulci, salmastre sau sarate;
29. zona inundabila: suprafata de teren din albia majora a unui curs de apa, delimitata de un nivel al oglinzii apei, corespunzator anumitor debite in situatii de ape mari.

ANEXA 2

LATIMEA ZONELOR DE PROTECTIE IN JURUL LACURILOR NATURALE, LACURILOR DE ACUMULARE, IN LUNGUL CURSURILOR DE APA, DIGURILOR, CANALELOR, BARAJELOR SI A ALTOR LUCRARI HIDROTEHNICE

a) Latimea zonei de protectie in lungul cursurilor de apa
Latimea cursului de apa (m) 10-50 51-500 peste 500
Latimea zonei de protectie (m) 15 30 50

b) Latimea zonei de protectie in jurul lacurilor naturale
Suprafata lacului natural (ha) 10-100 101-1000 peste 1000
Latimea zonei de protectie (m) 5 10 15

c) Latimea zonei de protectie in jurul lacurilor de acumulare
Volumul brut al lacului de acumulare (mil. mc) 0,1-1 1,1-50 peste 50
Latimea zonei de protectie (m) 5 10 15

d) Latimea zonei de protectie de-a lungul digurilor
Inaltimea medie a digului (m) 0,5-2,5 2,6-5 peste 5
Latimea zonei de protectie (m)
- spre cursul de apa 5 10 15
- spre interiorul incintei 3 4 4

e) Latimea zonei de protectie de-a lungul canalelor de derivatie de debite
Adincimea medie a canalului (m) 0,5-2 2,1-5 peste 5
Latimea zonei de protectie (m)
- Canal cu debitul instalat pina la 10 mc/s 1 2 3
- Canal cu debitul instalat de la 10 mc/s la
50 mc/s 2 3 4
- Canal cu debitul instalat peste 50 mc/s 3 4 5

f) Baraje si lucrari-anexe la baraje
Inaltimea maxima a barajului de la fundatie
la coronament (m) 5-15 16-50 peste 50
Latimea zonei de protectie (m)
- Baraj de pamint, anrocamente, beton sau
alte materiale 10 20 50
- Lucrari-anexe la baraje 5 10 20
- Instalatii de determinare automata a 2 m in jurul
calitatii apei, constructii si instalatii acesteia
hidrometrice
- Borne de microtriangulatie, foraje de 1 m in jurul
drenaj, aparate de masurarea debitelor acesteia

NOTA:
Zonele de protectie se masoara astfel:
a) la cursurile de apa, incepind de la limita albiei minore;
b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;
c) la lacurile artificiale, de la nivelul normal de retentie;
d) la alte lucrari hidrotehnice, de la limita zonei de constructie.
Zona de protectie sanitara la instalatiile de alimentare cu apa se stabileste de autoritatea centrala in domeniul sanatatii publice.