English version

urma2.gif (567 bytes)
Pro Natura
Despre Noi
Proiecte
Alatura-te noua
Cantece
Galeria Foto

urma2.gif (567 bytes)
Retezat
Despre parc
Valoarea naturala
Probleme si amenintari
Galeria Foto

urma2.gif (567 bytes)
Arii Protejate
Necesitatea AP
Definitii/Clasificari AP
AP in lume
AP in România
Baza de date a AP
Amenintari asupra AP
Institutii & Organizatii
Legislatie
Documentatie
Galeria Foto
Opinii & Idei

urma2.gif (567 bytes)ONG-uri Mediu
Emailuri ONG
Adrese ONG
Publicatii
Resurse
Ariile Protejate in lume

    Este unanim recunoscut pe intreg globul ca ariile protejate sunt printre cele mai eficiente mijloace destinate conservarii biodiversitatii. Astfel, de-a lungul ultimului secol, au fost investite resurse importante pentru constituirea de arii protejate in intreaga lume. Aceste eforturi au avut ca rezultat pentru majoritatea tarilor crearea sau cel putin planificarea unui sistem national de arii protejate.
yellowstone.jpg (6329 bytes)    In prezent exista in lume peste 1388 de titluri care desemneaza arii protejate, fiecare dintre ele fiind desemnata prin lege la nivel national.
    Se pot gasi astfel arii protejate care au denumiri diferite, dar care au acelasi scop, cum ar fi: rezervatie naturala stricta in Bhutan; rezervatie pentru managementul naturii in Bahamas; rezervatie naturala in Ontario - Canada; rezervatie naturala nationala in Cehia; rezervatie naturala marina in Indonesia; arie pentru conservarea naturii in Japonia si rezervatie naturala stricta in Sri Lanka, dar toate reprezentand acelasi lucru, si anume o Rezervatie Strict Protejata - categoria I-a conform  IUCN. giraffe.jpg (15480 bytes)
    De asemenea acelasi titlu al unei arii protejate poate implica obiective de mangement si caracteristici foarte diferite in tari diferite. Exemplul clasic este dat de larg utilizata denumire de Parc National, care a inceput sa fie uzitata odata cu infiintarea Parcului National Yellowstone in anul 1872. Astfel, in timp ce in multe parti ale lumii (America, Africa, Asia de Sud si Sud-Est, Australia si Noua Zeelanda) parcurile nationale sunt mari teritorii naturale, in Europa se gasesc arii protejate care poarta denumirea de parc national dar in care interventia omului este evidenta, cum ar fi toate cele 11 parcuri nationale din Anglia si Tara Galilor, majoritatea parcurilor nationale din Germania si  Parcul National Cevennes din Franta.
    Eliminarea acestor diferente de terminologie se poate face doar utilizand sistemul IUCN de clasificare care se bazeaza pe principalul obiectiv de management al ariei protejate. Se folosesc astfel 6 categorii pentru ariile protejate care implica si o gradatie a interventiei umane, variind de la o interventie umana nula proprie categoriilor Ia/Ib pana la o interventie umana de un nivel mai ridicat in cazul categoriei V. Categoria VI este singura care a fost adaugata ulterior, astfel incat din punctul de vedere al interventiei umane se intercaleaza intre categoriile III si IV. Oricum, toate categoriile sunt la fel de importante si relevante pentru conservarea biodiversitatii.
Colectarea datelor referitoare la ariile protejate din intreaga lume a fost initiata de catre IUCN prin comisia sa "Comisia pentru Parcuri Nationale si Arii Protejate" (CNPPA) ca raspuns la doua rezolutii ale Natiunilor Unite care recunosc importanta ariilor protejate si care a condus la realizarea primei liste a ariilor protejate (World List of National Parks and Equivalents Reserves -1961/1962). In 1981, CNPPA a constituit Protected Areas Data Unit care a devenit parte a World Conservation Monitoring Centre (Centrul Mondial pentru Monitorizarea Conservarii ) care mentine o baza de date a ariilor protejate din intreaga lume.
    Baza de date a ariilor protejate realizata de catre World Conservation Monitoring Centre contine 30,350 de inregistrari de arii protejate recunoscute de catre IUCN, 13,915 de inregistrari ale unor arii care nu sunt recunoscute de catre IUCN si alte 16,288 de arii protejate care au un statut incert. Baza de date se actualizeaza periodic, aproximativ la fiecare trei ani pentru a asigura producerea unei noi editii a Listei cu Arii Protejate a Natiunilor Unite.
    Prin integrarea datelor specifice acestui numar impresionant de arii protejate a rezultat urmatoarea analiza, care in limita erorilor acceptate defineste intr-o anumita masura situatia ariilor protejate la nivel global.
    Reteaua mondiala a ariilor protejate cuprinde 30,350 de arii protejate care se intinde pe o suprafata de 13,232,275 kmē ce reprezinta 8.83% din suprafata terestra a globului. Oricum acest procentaj trebuie considerat cu precautie deoarece poate fi mai mare cu peste un procent datorita numarului mare de arii protejate marine sau care au in componenta teritorii marine. Aceasta retea a ariilor protejate pare a fi foarte intinsa dintr-o perspectiva globala, insa are foarte multe goluri la nivel national.
    Ariile protejate sunt considerate adesea insule naturale intr-un ocean al dezvoltarii, astfel cu cat acestea au o suprafata mai mare cu atat ele sunt mai protejate de presiunile exterioare. Situatia actuala releva faptul ca 17,892 (59%) de arii protejate au o suprafata mai mica de 1,000 ha care totalizeaza o suprafata de 28,713 kmē care inseamna doar 0.2% din suprafata totala a ariilor protejate. In schimb doar 1,673 (6%) din ariile protejate depasesc 1,000 kmē dar care totalizeaza 11.56 mil. kmē , adica 87% din suprafata totala a ariilor protejate.
    Distributia ariilor protejate functie de obiectivele de management ale acestora , bazata pe categoriile IUCN (Tabelul 1) arata preucuparile la nivel global pentru diferitele scopuri ale ariilor protejate.


Categoria de management IUCN

numar  (%) supraf. (kmē)  (%)

supraf. medie a unei AP (kmē)

(%)supraf terestra
Ia   4,389 14% 978,698 7% 223 0.65%
Ib   809 3% 940,360 7% 1,162 0.63%
II 3,384 11% 4,001,605 30% 1,183 2.67%
III 2,122   (7%) 193,021 1% 91 0.13%
IV 11,171 37% 2,459,703 19% 220 1.64%
V 5,578 18% 1,057,448 8% 190 0.71%
VI 2,897 10% 3,601,440 27% 1,243 2.40%
TOTAL 30,350 100% 13,232,275 100% 436 8.83%

  Este evident din tabel ca intreg spectrul serviciilor oferite de catre ariile protejate este foarte bine reprezentat la nivelul retelei globale a ariilor protejate. Exceptie face totusi Categoria III IUCN - Monumente ale Naturii, care este mai putin aplicata, ceea ce invita la reflectii asupra rolului limitat ce se atribuie conservarii trasaturilor naturale specifice.
    Categoria IV este cea mai numeroasa dintre categoriile aplicate, cuprinzand peste o treime din totalul ariilor protejate,ceea ce indica importanta managementului activ si a interventiilor in mentinerea biodiversitatii, acestea fiind insa printre cele mai mici arii ca suprafata.
    O alta categorie care apare cu o frecventa ridicata este Categoria V, dar care in ciuda rolului important pe care il au "peisajele protejate" pentru conservarea biodiversitatii in special in Europa si America de Nord, acestea sunt  printre cele mai mici arii.
    Cele mai mari ca suprafata sunt Categoriile II - Parc national si VI - Arie protejata cu resurse gestionate, ceea ce reflecta rolul acestora in protectia unor intregi ecosisteme naturale.Putine la numar, ele totalizeaza 57% din reteaua globala a ariilor protejate datorita suprafetei lor foarte mari care este adesea mai mare cu un ordin de marime decat celelalte tipuri de arii protejate.
    Ariile strict protejate - Categoria Ia sunt numeroase si tind sa aiba o suprafata mica. O parte dintre acestea sunt zone centrale in cadrul zonarii functionale a unor arii protejate mai mari cum sunt parcurile nationale, dar totusi foarte multe sunt zone izolate.
    Categoria Ib - Arie naturala salbatica sunt mai putin numeroase dar prin definitie au o suprafata foarte mare care contribuie semnificativ la suprafata totala a retelei globale a ariilor protejate. Acest tip de arie protejate sunt intalnite in special pe teritoriile vaste din America de Nord si Asia de Est si mult mai putin in celelalte regiuni ale globului.
    Din punctul de vedere al reprezentarii tuturor biom-urilor ( conform clasificarii biogeografice a lui Udvardy) in cadrul retelei globale a ariilor protejate (Tabelul 2), trebuie subliniat ca foarte multe dintre biom-uri au ramas reprezentate sub pragul de 10% admisibil pentru protectia eficienta a acestora conform cu prevederile adoptate la al-IV-lea Congres Mondial al Parcurilor.
 

Biomuri (Udvardy, 1975) Arii protejate % biom protejat
Denumire Suprafata (kmē) Numar Suprafata (kmē)
1. Tropical humid forests 10.513.210 1.030 922.453 8,77%
2. Subtropical/temperate rain forests/woodlands 3.930.979 977 404.497 10,29%
3. Temperate needle-leaf forests/woodlands 15.682.817 1.492 897.375 5,72%
4. Tropical dry forests/woodlands 17.312.538 1.290 1.224.566 7,07%
5. Temperate broad-leaf forests 11.216.659 3.905 403.298 3,60%
6. Evergreen sclerophylous forests 3.757.144 1.469 164.883 4,39%
7. Warm deserts/semi-deserts 24.279.843 605 1.173.025 4,83%
8. Cold-winter deserts 9.250.252 290 546.168 5,90%
9. Tundra communities 22.017.390 171 1.845.188 8,38%
10. Tropical grasslands/savanas 4.264.832 100 316.465 7,42%
11. Temperate grasslands 8.976.591 495 88.127 0,98%
12. Mixed mountain systems 10.633.145 2.766 967.130 9,10%
13. Mixed island systems

3.252.563

1.980

530.676

16,32%

14. Lake systems 517.695 66 5.814 1,12%
TOTAL

145.605.658

16.636

9.489.665

6,52%

Ariile protejate sunt distribuite functie de marile zone geografice conform Tabelului 3.

Regiune Arii protejate
Numar Suprafata (kmē) Suprafata medie  (kmē)
Antarctica 99 3,788 38
Europa 9,325   603,601 65
Zona Pacificului  152 13,113 86
Zona Caraibelor   579 108,637 188
Australia/Noua Zeelanda   5,882 1,109,024 189
America Centrala   384 86,049 224
Asia de Sud 719 212,924 296
Asia de Sud-Est   1,524 518,864 340
America de Nord  6,711 4,083,806 609
Asia de Est 1,078 883,681 820
Eurasia de Nord   648 657,935 1,015
America de Sud   1,437 1,838,826 1,280
Africa (de Est/Sud)   927 1,318,615 1,422
Africa (de Nord/ mijloc Est) 542 1,037,576 1,914
Africa (Vest/Centrala)   343 755,836 2,204

Pe baza setului de date existente si admitand erorile generate de lipsa unor informatii de mare importanta (cum ar fi absenta informatiilor despre suprafata a 75% din totalul de 30,350 de arii protejate cunoscute), se pot trage urmatoarele concluzii:

- reteaua globala a ariilor protejate ocupa o suprafata relativ mare care continua sa creasca.Numai in cateva regiuni (Africa de Est/Sud, America de Nord, Caraibe si Pacific) exista unele semnale privind declinul ratei de crestere a auprafetei ariilor protejate.
- numarul ariilor protejate marine este foarte limitat in comparatie cu numarul ariilor protejate terestre.
- exista o preponderenta a ariilor protejate cu suprafata mica fata de cele cu suprafata mare ceea ce pune in pericol integritatea acestora.
- o lipsa a aplicarii tuturor categoriilor IUCN in unele regiuni, limitand astfel beneficiile date de fiecare tip de arie protejata in parte.
- neatingerea obiectivului privind reprezentarea tuturor biom-urilor in cadrul retelei globale a ariilor protejate.
- exista inca o majoritate a tarilor care au mai putin de 10% din teritoriul lor declarat ca arii protejate si 20% din tari cu mai putin de 1% din teritoriu - arii protejate.
   Monitorizarea cresterii retelei globale a ariilor protejate, distributia lor si obiectivele de management ale acestora sunt vitale, dar este la fel de important de cunoscut starea reala in care se gaseste o anumita arie protejata si mai ales cat este de eficient managementul ariei protejate.
    Multe arii protejate exista doar prin legea de constituire ( doar pe hartie), dar in realitate in teren exista foarte putin din ceea ce scria pe hartie, in schimb se pot identifica activitati de braconaj, pasunat intensiv, cultivare sau se gasesc asezari umane, drumuri..
    Astfel este foarte important ca odata ce aria protejata a fost constituita sa se focalizeze toate resursele pentru a asigura un mangement eficient al ariei.
    Pentru a rezolva problema "eficientei managementului", denumita adesea "sindromul parcurilor de hartie" (paper park syndrom), Comisia IUCN-ului - World Commission on Protected Areas (WCPA) a stabilit un Departament pentru Eficienta Managementului (Task Force on Management Effectiveness).
    De asemenea se anticipeaza ca viitoarele editii ale Listei Ariilor Protejate a Natiunilor Unite va include indicatori privind eficienta managementului.
    In acelasi timp, informatiile valabile referitoare la nivelul fondurilor alocate si a stafului angajat pentru arii protejate indica faptul ca resursele alocate sunt inadecvate pentru ceea ce presupune un management eficient.
    Un sondaj global realizat de catre WCMC arata ca in 1993 investitiile facute au fost in medie de 776 $ / kmē, variind de la 57 $ / kmē in America de Sud pana la 11,552 $ / kmē in Asia de Est (exclusiv China).
    De asemenea tarile dezvoltate au cheltuit pentru arii protejate in medie 1687 $ / kmē, cu aproape un ordin de marime mai mult decat tarile mai putin dezvoltate care cheltuiesc 161 $ / kmē, cu toate ca din punctul de vedere al valorii biodiversitatii comparatia este inversa.
    In  ceea ce priveste marimea personalului care administreaza ariile protejate diferenta este mult mai mica, de la 27,3 oameni / 1000kmē in tarile dezvoltate la 22,6 oameni / 1000kmē in tarile mai putin dezvoltate, dar diferenta se face intre investitiile care se fac in echipamentul necesar staffului si care asigura eficienta activitatilor de protectie.